Câteva detalii, înainte de a intra în substratul carierei sale politice: în 1995 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, opt ani mai târziu devenind doctor în Drept Penal Internaţional. Doctoratul său devine cel mai mediatizat și cunosct caz de plagiat, însă vom prezenta situația în rândurile următoare. În perioada 1998-2000 a ocupat funcția de procuror în cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, la Secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică. Din 2000, până la numirea în funcția de șef al Corpului de control al premierului, a fost coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.
„Portavocea lui Adrian Năstase”
În 2002, la Congresul Național al juniorilor PSD, așa cum scria Cotidianul, „concurența pentru funcția de lider al respectivei organizații s-a redus la candidatura lui Victor Ponta, care s-a dovedit a fi singurul chemat și, în consecință, și cel ales”, cu 451 de voturi pentru și 13 împotrivă. Se mai scria că proaspătul lider al tinerilor PSD i-a îndemnat pe aceștia să-și caute și să-și găsească modele, pentru a-i urma exemplul, Ponta avându-l drept model pe liderul PSD, Adrian Năstase[1].
Vicepreședinte PSD, în 2004 a intrat în Camera Deputaților, de pe lista PSD Gorj. Cum își descria, atunci, parcursul profesional?
„M-am gândit că după Facultatea de Istorie voi ajunge un profesor cu salariu mic, așa că am ales Dreptul. Am terminat al patrulea și am fost cel mai tânăr procuror din istorie. (…) După doi ani, profesorul Adrian Năstase – atunci vicepreședintele Camerei Deputaților, mi-a propus să-i fiu asistent la facultate, iar apoi m-a acceptat la doctorat. În 2001, după ce am devenit doctor în Drept Penal Internațional, m-a întrebat dacă mă interesează postul de șef al Corpului de Control. Când m-a prezentat cabinetului, a fost stupoare. Doar Octav Cozmâncă a întrebat câți ani am și i-am răspuns că am 29 ani”[2].
„Micul Titulescu”, așa cum era alintat, sau „portavocea lui Adrian Năstase”, așa cum îl numea presa, ocupa funcția de ministru delegat pentru controlul programelor cu finanțare europeană.
„Rebelul PSD”
În 2005, „rebelul PSD” era luat în calcul de partid pentru poziția de candidat la Primăria Capitalei. Așa cum scria presa de atunci, liderii PSD i-au cerut lui Dan Ioan Popescu să desemneze un candidat tânăr, credibil, carismatic, iar Ponta se încadra „perfect în portretul robot al candidatului schițat de liderii partidului”. Amintim că Traian Băsescu, aflat atunci la al doilea mandat de primar, a câștigat alegerile prezidențiale și a fost nevoie de organizarea unui nou scrutin pentru Primăria Capitalei. Până la urmă, principalii candidați au fost Marian Vanghelie (PSD) și Adriean Videanu (PNL-PD), cel din urmă câștigând funcția.
În 2006, Ovidiu Tender anunța ca deputatul Victor Ponta este unul dintre „așii săi”, confirmând astfel faptul ca l-a angajat ca avocat pe președintele tinerilor PSD. Omul de afaceri Ovidiu Tender merită, însă, un articol separat, întrucât condamnarea definitivă din 2015 la 12 ani și 7 luni de închisoare a fost anulată de justiție pe 23 iulie 2024. Tender și Marian Iancu au fost găsiți vinovați au fost de înşelăciune, instigare la abuz în serviciu, constituire şi apartenenţă la un grup de crimă organizată și spălare de bani, cu scopul de a prejudicia Rafo și Carom Onești cu peste 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003. În orice caz, implicarea deputatului Victor Ponta a iscat o dezbatere publică privind incompatibilitatea.
În același an, Cozmin Gușă, care a deținut Realitatea TV și a fost liderul Partidului Inițiativa Națională, îl dă în judecată pe liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, pentru calomnie, avocat fiind nimeni altul decât Victor Ponta. În timpul guvernarii Adrian Năstase, Cozmin Guşă a fost secretar general al guvernului PSD.
De altfel, devenind vicepreşedinte al Biroului Permanent din Camera Deputaţilor, Ponta s-a remarcat în conflictele directe cu ministrul Justiţiei, Monica Macovei, legate de modul de numire a magistraţilor.
În 2007, „micul Titulescu” devenea partner senior al Casei de avocatură Șova și Asociații. Decizia îl va aduce în fața instanței după câțiva ani. În septembrie 2015, Ponta a fost trimis în judecată, fiind acuzat de procurorii DNA de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată și spălarea banilor. Procurorii îl acuzau că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinetul său de avocat, a obţinut de la Societatea Civilă de Avocaţi „Şova şi Asociaţii” 181.439,98 de lei, pentru activităţi care figurează în acte, dar care nu ar fi fost efectuate. A fost achitat în 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind că „nu există fapte care să constituie infracțiuni”. Ponta şi Dan Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi „Şova şi Asociaţii”, fuseseră achitaţi și în primă instanță. Și Dan Șova merită un articol separat: Membru PSD, a fost ministru pentru relația cu parlamentul în primul guvern Ponta, ministru delegat pentru proiecte de infrastructură în al doilea guvern Ponta, ministru al transporturilor în al treilea guvern Ponta și, pe lângă toate acestea, are mai multe probleme penale.
În ianuarie 2010, Victor Ponta a fost inlocuit cu Liviu Dragnea la propunerea de șef al comisiei de statut din Partidul Social-Democrat. Surse social-democrate declarau pentru HotNews.ro că Mircea Geoana ar fi facut presiuni în interiorul PSD ca funcția să fie preluată de Dragnea, omul său de încredere. De altfel, Victor Ponta, care era în tabăra lui Adrian Năstase, și-a anunţat candidatura la şefia PSD cu mai puţin de o săptămână înainte de Congresul din 20 februarie 2010 şi a câştigat competiţia în faţa lui Mircea Geoană, obținând cu 75 de voturi mai mult.
Poate nu este relevant pentru cariera sa politică, dar merită menționat că la începutul anului 2011, Ponta reitera discursul privind relația „nocivă” pe care România o are cu Fondul Monetar Internațional. Romania n-ar trebui sa se mai imprumute de la FMI, ci de pe pietele internationale, de exemplu China sau Rusia, întrucât „măsurile FMI sunt mai costisitoare”, a declarat Victor Ponta, președintele PSD, într-un interviu pentru presa locală. Ponta a pledat pentru „normalizarea” relațiilor cu Moscova: „ne aflăm într-un conflict de neînțeles cu Rusia”. Liderul PSD mai spunea ca „președintele Traian Băsescu e foarte iubit de diverși licurici” și că „e foarte rău să nu ai relații normale și la fel de bune nu doar cu Statele Unite, ci și cu ceea ce înseamnă noile puteri economice și politice ale lumii: China, Rusia, Brazilia, India”. Acum, discursul Ponta se aseamănă cu cel al președintelui american Donald Trump, dar nu despre asta vorbim acum.
Vremurile Uniunii Social-Liberale
„Micul Titulescu” a aliniat PSD la Alianța de Centru-Dreapta (ACD), compusă din Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Conservator (PC), din reuniunea celor trei formațiuni rezultând Uniunea Social-Liberală (USL).
Uniunea politică împotriva naturii, USL, a rezistat trei ani. Dincolo de declarațiile oficiale, elementul de legătură dintre cele trei partide semnatare, PSD, PNL și PC, era reprezentată de ostilitatea față de Traian Băsescu. Preşedinţii PSD, Victor Ponta, PNL, Crin Antonescu, şi PC, Daniel Constantin au semnat protocolul de constituire a Uniunii Social-Liberale, Antonescu afirmând că a descoperit în Victor Ponta „un partener de lungă durată”.
Așa cum scria presa, singura victorie a USL în 2011 a fost una de imagine, învitându-l pe regele Mihai să țină un discurs în Parlament. Se mai relata, de asemenea, că USL s-a constituit prin voinţa celor doi copreşedinţi, iar în momentul în care relaţia lor s-a rupt, liantul care asigura funcţionalitatea politică a alianţei a dispărut.
În 2012, USL ajunge la guvernare, iar Ponta devine premier. Și acuzat de plagiat.
La trei zile după ce USL şi-a impus voinţa în Parlament, a început procesul celei de-a doua suspendare din funcţie a președintelui Traian Băsescu. Pe 6 iulie 2012, Parlamentul a votat, cu 256 de voturi pentru, cererea USL de suspendare din funcţie a preşedintelui. Referendumul din 29 iulie 2012 nu a fost validat de Curtea Constituţională, după un imens scandal privind numărul de români prezenţi pe listele electorale permanente. Aproape 80% dintre cei care au mers la urne au fost de acord cu demiterea lui Traian Băsescu, dar în cele din urmă numărul votanţilor a fost mai mic de 50% din totalul celor cu drept de vot. În tot acest timp, președintele Senatului, Crin Antonescu, a ocupat fotoliul de la Cotroceni.
Cel mai cunoscut caz de plagiat
Teza de doctorat „Curtea Penală Internațională” (CPI) susținută la Facultatea de Drept a Universității București în anul 2003 are 432 pagini numerotate, iar textul propriu-zis, excluzând anexele, prefața semnată de profesorul coordonator Adrian Năstase și cuprinsul, însumează 303 pagini. Potrivit Comisiei de Etică a Universității București, teza reprezintă „un plagiat masiv realizat prin colaje multiple de blocuri mari de texte de mare diversitate prin conținut, prin procedurile și tipurile de plagiat”.
În total ar fi vorba de 85 de pagini, conform Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). În 2016, ministrul Educaţiei de la acea vreme Mircea Dumitru a semnat ordinul de retragere a titlului ştiinţific de doctor în Drept în cazul lui Victor Ponta. Ordinul ministrului Educaţiei a venit ca urmare a deciziei luate de CNATDCU prin care s-a confirmat plagiatul. După mai multe „vizite prin instanță”, în iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea prin care fostul premier Victor Ponta a solicitat anularea ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras în anul 2016 titlul de doctor în Drept.
Ponta a apelat la o cale extraordinară de atac și, concluzionăm pe repede înainte, Ponta a obținut, în 2024, anularea ordinului și a redevenit doctor.
Despre plagiatului lui, jurnalista Emilia Șercan a scris cartea „Cazul Ponta. Reconstituirea celui mai infam plagiat din istoria României”.
Ponta devine premier și „marțea neagră”
În urma căderii Guvernului Ungureanu, ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de Uniunea Social-Liberală, în 2012, Victor Ponta a fost învestit în funcția de prim-ministru al României. Înainte de nominalizare și de moțiunea de cenzură, Crin Antonescu, liderul PNL, a fost întrebat ce expertiză economică are Victor Ponta pentru funcția de premier: „Are aceeași expertiză ca Boc, Tăriceanu, Năstase sau Jacques Chirac, când a câștigat primăria Parisului. Nu scrie nicăieri că premierul trebuie să fie expert, ci un om politic cu o susținere politică solidă”.
Scandalul cazului de plagiat, precum și Oltchim – atunci când Dan Diaconescu a fost declarat câștigătorul licitatiei pentru privatizarea companiei – au marcat mandatul său.
Dar și evenimentele care au culminat cu „marțea neagră” a Parlamentului României, în 2013, ies în evidență. Haosul a început luni, cu două ședințe ale Comisiei Juridice derulate în paralel: într-una, cea oficială, se discuta legea lobby-ului, în timp ce a doua comisie dezbatea și aproba legea amnistiei și modificările Codului Penal care acorda super-imunitate demnitarilor și baronilor locali.
Modificările legislative au generat proteste şi reacţii pe plan intern şi extern, preşedintele Traian Băsescu afirmând că situația ar reprezenta un motiv serios de dizolvare a Parlamentului, iar, dacă acele legi ar intra în vigoare, România ar ieşi din criteriile de la Copenhaga.
„Eu n-am fost marţi aici, n-am scos parlamentari din sală, n-am băgat în sală, eram la Johannesburg. Parlamentul de aia legiferează, nu trebuie să îmi ceară mie voie”, a încercat să se delimiteze atunci Victor Ponta.
În 2014, și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale, clasându-se pe primul loc, cu un număr de 3.836.093 voturi, reprezentând 40,44% din totalul voturilor exprimate. Pe locul doi s-a clasat primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care a și câștigat, a avut două mandate și o prelungire de două luni și a demisionat din funcție în această săptămână.
- Cotidianul, noiembrie 2002 (Anul 12, nr. 257-282)2002-11-11 / nr. 265
- Libertatea, iunie 2004 (Anul 16, nr. 4333-4362)2004-06-03 / nr. 4335
, tragedia de la Colectiv și nimeni altul decât Liviu „Ordonanța 13” Dragnea. ){kind=link}