Până de curând, atât presa, cât și clasa politică erau și nu interesate de ceea ce se întâmplă cu persoanele afectate. Câteva reportaje de la fața locului, Becali care venea să ajute sinistrații și, după, dădeam totul uitării, că apărea ceva mai interesant care să țină telespectatorii cu sufletul la gură în fața micilor ecrane.
Anul trecut, an marcat de toate alegerile posibile din România, satul Pechea din județul Galați a fost grav afectat de inundații și, dacă nimeni nu a știut cum să profite de asta, George Simion a fost acolo jucând un rol foarte bun în fața camerelor. Din informații obținute de la localnici, de fapt, el doar asista liniștit la ce se întâmpla și făcea ce știe el mai bine: scandal.
Dar, de rău sau de bun, această mișcare de imagine l-a avut în spate tot pe Gigi Becali, care i-a ajutat pe locuitorii din Pechea cu diferite lucruri necesare într-un moment atât de tragic. A contat acest ajutor pe care Simion „l-a oferit” pentru imaginea sa? Greu de măsurat, dar măcar s-a ales cu o scandare nouă: „De la Pechea, din noroi, Simion în turul 2”.
Anul acesta, mai la nord, mai exact în satul Broșteni din județul Suceava, natura a lovit din nou. De data asta mai grav, mai puternic. Părea că istoria media se repetă, până când „președintele ales” și nearestat, Călin Georgescu, și-a făcut apariția în zona afectată. Presa de mainstream a văzut acest eveniment ca o adevărată sursă de aur mediatic și împreună, au transformat unul dintre cele mai grele momente din viața sutelor de cetățeni într-o baie de mulțime și imagine, de care Călin Georgescu pare că ar avea nevoie pentru a aduna noi adepți în cultul său.
Nu, nici el nu face mare lucru, doar flutură o lopată și invită lumea să nu mai privească, ci să pună mâna la treabă. Nu s-a dus ca un simplu cetățean care își dorește să dea o mână de ajutor unor oameni aflați în impas, a mers ca un adevărat lider, alături de pază de corp, alături de soție. Ca un „adevărat domn” nici nu și-a permis să dea jos ceasul de la mână și doar a mers din curte în curte, din casă în casă, să asculte oful fiecăruia. Are vreo putere? Nu. Reprezintă ceva? Nu. E doar o mișcare de imagine care îi crește popularitatea și întărește „imaginea” unui lider? Da.
În toate manualele de marketing și comunicare scrie că, în momentul în care dorești să dezvolți sau să vinzi un produs, prima și prima dată trebuie să identifici nevoia la care răspunde. Dacă nu răspunde unei nevoi, inventeaz-o. Ce noroc mai mare putea să cadă pe capul „președintelui ales” și nearestat decât acest fenomen natural care a scăpat de sub control? Mi s-a spus în repetate rânduri că în politică nu există scrupule, și dacă pentru George Simion ai putea să-i găsești o scuză pentru cazul Pechea, în cazul lui Călin Georgescu, nu pot să nu mă întreb: Cât de parșiv poți să fii ca, într-un astfel de moment, să apari din neant și să pozezi în salvatorul celor nevoiași?
„Ne-am trezit în conștiință”, dar am murit în moralitate, bun-simț și, mai presus de toate, am pierdut toate limitele sociale.
