Pe TikTok a apărut recent o filmare care documentează o întâlnire discretă, petrecută în această vară, între fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, și omul de afaceri constănțean Ionel Rusen. Imaginile au fost surprinse în mașina lui Rusen, într-o parcare din Herăstrău, și postate pe o pagină cunoscută pentru publicarea unor filmări de tip filaj.
Același cont a difuzat anterior înregistrări similare cu Alexandru Rafila și Vladimir Ciorbă – materiale care nu au fost contestate de protagoniști.
Dacă numele lui Rusen pare uitat din spațiul public, merită reamintit că el este personajul despre care mai mulți oameni de afaceri români, printre care Ioan Niculae, au susținut că i-ar fi escrocat. Niculae a declarat public că Rusen ar fi păgubit zeci de investitori, iar în cazul său personal ar fi vorba de o sumă de aproximativ jumătate de milion de euro.
Un alt om de afaceri din Buzău a susținut că Rusen, alături de Călin Georgescu, l-ar fi escrocat cu un milion de euro. În campania electorală, fostul patron Interagro afirma, într-un interviu la Antena 3, că intenționa să se alăture plângerii formulate la DIICOT de afaceristul buzoian.
Tot Ioan Niculae declara atunci că, în urma scandalului din jurul candidaturii lui Georgescu și a campaniei electorale de „zero lei”, Rusen ar fi părăsit țara.
Acum, imaginile postate pe TikTok sugerează că Rusen și Georgescu continuă să se întâlnească discret, la fel ca înainte de campania prezidențială. Locul ales – o parcare din Herăstrău – alimentează suspiciunile că cei doi ar putea pune la cale noi proiecte politice sau financiare, departe de ochii publicului.
Reapariția tandemului Georgescu–Rusen are loc într-un context delicat pentru anchetele din zona de securitate a statului român. Procurorii DIICOT nu au reușit să probeze în mod concludent dosarul privind „mercenarii lui Potra”, acuzați de tentativă de răsturnare a ordinii constituționale, iar persoanele vizate se află în prezent în libertate, sub control judiciar. Această situație ridică semne de întrebare privind capacitatea instituțiilor statului de a gestiona eventuale scenarii viitoare.
