În aceste zile s-a vorbit mult și serios despre includerea educației media în școli, ca parte a strategiei privind siguranța națională. Și nu toată lumea a privit cu entuziasm demersul, deși el are logica lui și poate fi observat funcționând în țări care au înțeles mai devreme în ce constă puterea cuvintelor și a rețelelor de socializare.
Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a publicat recent o argumentație amplă pe pagina sa de Facebook, în care apără necesitatea introducerii Educației Media în școli — nu ca o materie „în plus”, ci ca o formă de apărare strategică a democrației.
„Educația Media, încă o materie ‘inutilă’ sau o necesitate dictată de luciditate și rațiuni legate de siguranța națională?”, își începe Bănescu mesajul, în care explică de ce CNA a propus includerea acestei discipline în Strategia Națională de Apărare a Țării.
Argumentul central: alfabetizarea media nu mai este un moft academic, ci o condiție esențială pentru protejarea societății de manipulare și dezinformare.
Potrivit lui Bănescu, CNA — instituție aflată zilnic în contact cu fluxurile media — a devenit martor direct al unei „mizerii pestilențiale și toxice” generate de războiul informațional purtat împotriva României.
„O societate în mare parte smintită prin dezinformare, propagandă antidemocratică și manipulare deversate masiv în spațiul public, online, din surse atât externe, cât și interne”, avertizează reprezentantul CNA, adăugând că vulnerabilitatea educațională face din România o țintă facilă pentru influențe ostile.
Din această perspectivă, Educația Media devine un instrument de apărare civică. „Ea poate livra cunoștințe legate de mijloace de apărare în fața nevăzutelor armate digitale care ne invadează spațiul online și care provoacă nu doar haos mental, ci și social”, mai notează Bănescu.
Criticilor care consideră că introducerea unei noi discipline ar încărca inutil programa școlară, Bănescu le răspunde tranșant: diferența dintre educația rutieră, ecologică sau sanitară și educația media este una de prioritate strategică.
„Absența sau introducerea tardivă a acestor materii nu a periclitat nicio clipă păstrarea direcției europene a României. În schimb, lipsa unei educații media poate submina însăși siguranța națională și stabilitatea democratică”, scrie acesta.
În fața dezinformării, conștiința critică a elevilor este cel mai puternic scut.
„Între a învăța să traversezi strada și a învăța să descoperi răul perfid ambalat în propaganda antieuropeană ostilă țării tale, nu e greu de găsit termenul mai important acum”.
Bănescu subliniază că această inițiativă nu are nimic de-a face cu „sufocarea sadică a elevilor”, ci cu formarea unei generații capabile să distingă adevărul de manipulare. Propunerea CNA, dacă va fi acceptată instituțional, urmează să fie modelată și implementată de Ministerul Educației.
„Educația Media nu e văzută de nicio persoană informată, lucidă și cinstită ca încă o materie așternută împovărător, ci ca o cale rațională de informare și cunoaștere salvatoare”, adaugă Bănescu.
Apelul lui Bănescu se încheie cu un avertisment care sintetizează întreaga miză a acestui demers:
„Să ne temem de ignoranța de care profită fără scrupule dușmanii democrației și nostalgicii sau fanii totalitarismului!”
Amintim faptul că, în ultimii ani, România s-a confruntat cu valuri repetate de dezinformare, de la teme conspiraționiste legate de pandemie și războiul din Ucraina, până la atacuri la adresa valorilor europene și a instituțiilor democratice. În acest context, introducerea Educației Media în școli ar putea fi un pas necesar pentru consolidarea rezilienței informaționale a societății. Demersul CNA – sprijinit de organizații civice și de experți în comunicare – marchează o schimbare de paradigmă.
