Un grup de organizații civice a lansat un apel public la solidaritate cu vicepremiera Oana Gheorghiu, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a formulat o plângere penală împotriva acesteia, acuzând-o de incitare la violență, ură și discriminare. Reacția CSM vizează declarațiile prin care Gheorghiu a încercat să îi convingă pe magistrați să accepte reducerea pensiilor speciale, apelând – potrivit ONG-urilor – la argumente de natură umanitară.
În sesizarea penală, CSM face referire la articolul 369 din Codul Penal, care sancționează incitarea împotriva unor persoane sau grupuri definite pe criterii precum rasă, etnie, religie, gen, orientare sexuală, dizabilitate sau alte criterii similare. Organizațiile semnatare consideră însă demersul „nejustificat și periculos”, întrucât magistrații nu fac parte dintr-o categorie vulnerabilă, ci, dimpotrivă, din una „privilegiată”.
„E ridicol ca magistrații, una dintre cele mai privilegiate categorii profesionale din România, să pretindă că sunt o categorie defavorizată și vulnerabilă”, afirmă organizațiile civice, care susțin că o astfel de interpretare riscă să golească de conținut noțiunea reală de incitare la ură.
Semnatarii poziției publice atrag atenția că independența justiției nu presupune interzicerea oricărei critici adresate sistemului judiciar sau beneficiarilor săi. Mai mult, consideră că reacția CSM transformă un apel – chiar dacă „neinspirat formulat” – într-o acuzație penală disproporționată.
„A trata orice discuție critică drept incitare la ură înseamnă a trivializa incitarea reală la ură – care este, într-adevăr, o problemă majoră în România”, transmit ONG-urile.
De la protestele pentru justiție la dezamăgirea față de sistem
Organizațiile amintesc că, în urmă cu doar câțiva ani, mii de cetățeni au ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției. Astăzi, însă, percepția publică este covârșitor negativă, iar încrederea în actul de justiție s-a erodat. „Aceiași cetățeni se simt abandonați și trădați”, notează semnatarii, care îi invită pe magistrați să reflecteze asupra cauzelor acestei rupturi.
Potrivit acestora, reacții precum plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu nu fac decât să adâncească distanța dintre societate și sistemul judiciar.
Organizațiile cer politicienilor să se exprime responsabil în privința independenței justiției și îi îndeamnă pe magistrați să se alăture cetățenilor în efortul de a construi un sistem echitabil, inclusiv în ceea ce privește regimul pensiilor speciale – unul dintre subiectele cele mai tensionate ale momentului.
„Dacă nu reușim să construim o Românie cu justiție echitabilă, ne prăbușim cu toții în extremism și în haos”, avertizează ONG-urile.
Printre semnatarii apelului se numără: Inițiativa România, Corupția Ucide, Inițiativa Timișoara, Societatea Timișoara, Reset, Acord Diaspora, Voluntari în Europa, VedemJust: Voci pentru Democrație și Justiție, Geeks for Democracy sau Declic.
Aici textul integral:
Consiliul Suprem al Magistraturii consideră că vicepremiera Oana Gheorghiu a incitat la violență, ură și discriminare atunci când a încercat să apeleze la sentimentele umanitariste ale magistraților pentru a-i convinge să înțeleagă și să accepte diminuarea pensiilor speciale. În consecință, CSM a formulat o plângere penală invocând articolul 369 din Codul Penal, menit să apere categoriile protejate (adică persoanele sau grupurile de persoane atacate „pe criterii precum rasă, etnie, naționalitate, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, dizabilitate sau alte criterii similare”).
E ridicol ca magistrații, una dintre cele mai privilegiate categorii profesionale din România, să pretindă că sunt o categorie defavorizată și vulnerabilă. Și e periculos că un argument umanitarist, fie el oricât de nereușit formulat, a ajuns să însemne în ochii magistraților români incitare la violență, ură și discriminare.
Magistrații trebuie să înțeleagă că principiul independenței justiției nu implică interdicția de a discuta despre sistemul de justiție. Și, de asemenea, că nu orice discuție despre justiție reprezintă incitare la violență, ură și discriminare. Fie ea chiar și critică, fie ea purtată chiar și de un politician. Dimpotrivă: a trata orice discuție critică drept incitare la ură înseamnă a trivializa incitarea reală la ură – care este, într-adevăr, una dintre problemele majore ale României.
Ar fi fost preferabil ca magistrații să se întrebe de ce a ajuns justiția să aibă o imagine atât de negativă în România. În urmă cu câțiva ani, cetățenii au protestat sute de zile la rând în stradă pentru a apăra justiția de atacurile politice. Acum, aceiași cetățeni se simt abandonați și trădați de justiție. Invităm magistrații să reflecteze cu precădere asupra cauzelor acestei percepții covârșitor negative asupra justiției. Și să înțeleagă că a trata orice discuție critică despre justiție drept incitare la ură va agrava suplimentar această percepție negativă.
Noi, cetățenii, vrem să simțim magistrații alături de noi în această luptă pentru independența justiției. Din nefericire, în ultima vreme am simțit prea des că unii înalți magistrați nu sunt alături de noi – ci mai degrabă alături de propriile interese, legate mai ales de pensiile speciale și de marii corupți. De aici și revolta noastră.
Invităm, așadar, politicienii să se pronunțe cât mai responsabil în legătură cu independența justiției. Și invităm, de asemenea, magistrații să fie alături de cetățeni în efortul de a construi un sistem de justiție cât mai echitabil. Inclusiv sub raportul pensiilor speciale.
Fiindcă, dacă nu reușim să construim o Românie cu justiție echitabilă, ne prăbușim cu toții în extremism și în haos. Indiferent cât de normale sau de speciale ne-ar putea fi pensiile.
