Potrivit Raportul Global Risks 2024 al ONU, lipsa de acțiune în fața schimbărilor climatice este cea mai mare amenințare globală, urmată îndeaproape de informațiile false și dezinformarea. Ambele, avertizează experții, afectează deja semnificativ procesul de identificare a problemelor și dezvoltarea politicilor climatice. Acum, pentru prima dată în istoria conferințelor privind clima ale ONU (COP), 13 țări, inclusiv Brazilia, Canada, Chile, Danemarca, Franța, Germania, Spania și Suedia, au semnat o Declarație privind Integritatea Informațiilor despre Schimbările Climatice, un demers necesar într-o lume în care adevărul științific trebuie „apărat” de postări anonime pe Facebook, de politicieni care promit că „iarna asta va fi frig doar în teorie” și de companii care pompează miliarde în PR ca să pară responsabile, că reciclează sau plantează copaci.
Declarația recunoaște necesitatea de a combate răspândirea informațiilor false sau înșelătoare care subminează consensul științific și slăbesc acțiunea climatică. J. Timmons Roberts, de la Climate Social Science Network (Universitatea Brown), a descris dezinformarea climatică drept „sofisticată, corozivă și în continuă evoluție”, făcând din ea o tactică eficientă de amânare a progresului științific și al conștientizării sociale. „Industria combustibililor fosili cheltuie de aproximativ zece ori mai mult decât sectoarele mediului și energiilor regenerabile împreună pentru lobby. Cheltuie de aproximativ nouăsprezece ori mai mult pe PR. O fac pentru a-și menține legitimitatea socială”, a explicat el, citat de abs-cbn.com. Roberts a adăugat că dezinformarea nu este răspândită doar de interesele din industria fosilă, ci și de firme de avocatură, think-tank-uri, organizații politice, influenceri de pe rețelele sociale și chiar guverne.
Un exemplu este chiar Donald Trump, care a numit știința climatică „o farsă gigantică” și „prostii”, cu postări pe Truth Social care sunt repostate masiv de alți utilizatori, inclusiv numeroase conturi false/boți. Mai multe rapoarte arată și că serviciile de informații rusești au folosit ferme de trolli pentru a disemina dezinformare climatică.
În context european, de asemenea, partidele populiste de dreapta contrazic activ știința climatică, pe măsură ce presa sau mass-media cu ideologie conservatoare sau de dreapta prioritizează și amplifică narativa, scepticismul și teoriile conspirației.
Potrivit ClientEarth, o echipă de avocați și experți în politici de mediu, dezinformarea nu doar distorsionează dezbaterile, ci afectează oamenii în timp real. „Vedem evenimente meteo extreme, inundații, incendii, valuri de căldură care afectează milioane de oameni”, a spus Pierre Cannet, reprezentant ClientEarth. „Online, am văzut informații false răspândindu-se pe rețelele sociale. Aceste narațiuni pot împiedica guvernele și echipele de intervenție să ofere ajutor de urgență.”
Lupta pentru adevăr în comunicarea climatică devine din ce în ce mai urgentă, pe măsură ce efectele schimbărilor climatice afectează comunități și… realitatea așa cum o știam. România s-a confruntat doar în ultimii ani cu evenimente meteo extreme și, totuși, știrile false și dezinformarea continuă să înflorească pe social media. Declarația semnată la COP, deși pare un pas mic, arată că este nevoie să identificăm riscurile, să ni le asumăm și apoi să le combatem, iar ca țară ar trebui să luăm măsuri, dublate de eforturile de combatere a dezinformării pe politică, războiul din Ucraina sau sănătate (de exemplu vaccinul COVID).
