Potrivit raportului, aproape jumătate (43%) au fost uciși în Gaza, RSF indicând armata israeliană drept responsabilă pentru cele mai multe dintre aceste decese. De la începutul războiului din octombrie 2023, aproape 220 de jurnaliști au fost uciși, cel puțin 65 dintre ei fiind vizați direct pentru activitatea profesională sau uciși în timp ce își desfășurau munca.
În Ucraina, armata rusă continuă să țintească reporteri ucraineni și străini, mai indică raportul, iar Sudanul a devenit, la rândul său, una dintre cele mai periculoase zone de conflict pentru jurnaliști, patru fiind uciși în acest an, unii după ce au fost răpiți de forțe paramilitare.
În afara zonelor de război, Mexicul rămâne una dintre cele mai periculoase țări din lume pentru jurnaliști. În 2025, cel puțin nouă jurnaliști au fost uciși, RSF avertizând că fenomenul s-a extins și în alte state din America Latină, regiune care concentrează acum aproximativ 24% din totalul jurnaliștilor uciși la nivel mondial.
Un element esențial subliniat de raport este că jurnaliștii sunt mult mai expuși riscului în propriile țări. Doar doi dintre cei uciși anul acesta au fost reporteri străini: un fotojurnalist francez ucis de o dronă rusească în Ucraina și un jurnalist salvadorian ucis în Honduras, unde trăia de peste un deceniu. Toți ceilalți își desfășurau activitatea în propriile state.
Pe lângă asasinate, represiunea împotriva jurnaliștilor ia și forma detenției arbitrare. La nivel global, 503 jurnaliști se află în prezent în închisoare. China rămâne cel mai mare „penitenciar” pentru presă, cu 121 de jurnaliști încarcerați, urmată de Rusia, cu 48, dintre care 26 sunt jurnaliști ucraineni. Myanmar se află pe locul al treilea, cu 47 de jurnaliști deținuți.
Situația este gravă și în fostul spațiu sovietic: Rusia, Georgia, Azerbaidjan și Belarus sunt semnalate de RSF ca state în care libertatea presei este în regres accentuat. În Azerbaidjan, 25 de jurnaliști se află după gratii, iar în Georgia arestările jurnaliștilor au devenit tot mai frecvente.
RSF mai atrage atenția asupra situației jurnaliștilor dispăruți sau luați ostatici. Siria rămâne țara cu cel mai mare număr de jurnaliști dispăruți, 37 la număr, mulți fiind capturați în trecut de ISIS sau de regimul Assad și nefiind încă identificați nici după căderea acestuia.
În 2025, Yemen a devenit epicentrul răpirilor de jurnaliști, cu șapte profesioniști media luați ostatici de rebelii houthi. La nivel global, 20 de jurnaliști sunt în continuare ținuți captivi.
.){kind=link}