Makaveli, care s-a retras ulterior din cursă în favoarea candidatei AUR, Anca Alexandrescu, susține în declarațiile sale că ar fi fost implicate sume importante de bani în negocieri politice și mediatice.
În filmarea de pe TikTok, devenită virală, Makaveli afirmă explicit că ar fi oferit personal suma de 30.000 de euro lui Ninel Peia, într-un context pe care îl leagă de presupuse aranjamente electorale:
„30.000 am dat eu din mâna mea pe data de 21 noiembrie, la mine la bloc, de față cu Adiță și cu camerele de la bloc. Nu recunoaște, nicio problemă, că ia poliția camerele, că e partea lui. Euro. 30.000 de Euro.”
Mai mult, acesta susține că există dovezi video care ar putea confirma tranzacția, sugerând că imaginile ar putea fi ridicate de autorități.
Declarațiile merg mai departe și indică presupuse înțelegeri între oameni politici și patroni media. Makaveli afirmă că Maricel Păcuraru ar fi negociat cu Ninel Peia condiții pentru apariții regulate la postul Realitatea Plus:
„Și Păcuraru a negociat cu Ninel să îl lase pe Ninel să apară trei ani de zile la Realitatea. Da. Că până să mă retrag eu, nu l-ați văzut niciunu pe Ninel Peia la Realitatea, că nu-l primeau nici la ușă! Ninel Peia și-a negociat să apară la Realitatea trei ani de zile. Dacă mă face pe mine să mă retrag.”
Aceste afirmații, dacă ar fi confirmate, ar ridica semne serioase de întrebare privind modul în care Realitatea TV nu se comportă nici pe departe ca un trust media, ci ca un vector de vânzare și cumpărare de influență politică.
În același filmuleț, Makaveli vorbește despre sume mult mai mari, de ordinul sutelor de mii de euro, despre care susține că ar fi fost plătite în contextul acestor negocieri:
”În fine, mi-a spart el capul și două sute de mii de euro s-au plătit. Da, din care eu nu știu dacă am luat și eu salariul pe două luni, 10.000. 30.000 mi i-a luat Ninel și restul, mii de la Păcuraru, când o venit mama din groapă. Da! Sunt dispus să depun mărturie, da, ți-am dat 30.000 din șpaga. Tu, Maricel, ai să-mi dai 134.000″.
Declarațiile sunt formulate într-un limbaj direct și lipsit de reținere, ceea ce amplifică impactul public al acuzațiilor.
Până în acest moment, instituțiile statului nu au oferit reacții oficiale în legătură cu aceste acuzații. Lipsa unor clarificări rapide riscă să alimenteze neîncrederea publică într-un context deja tensionat.
Cazul este cu atât mai interesant cu cât personajele implicate s-au poziționat, cel puțin la nivel declarativ, constant în afara „sistemului”, promovând un discurs anti-corupție și anti-establishment. Acuzațiile venite chiar din interiorul acestui cerc ar trebui să ridice semne de întrebare privind coerența și credibilitatea mesajului așa-zis „suveranist„.
