Vă amintim că investigația Recorder a documentat, pe baza unor documente și mărturii, că Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate ale regimului Ceaușescu și că, în noaptea de 21 decembrie 1989, s-a aflat în dispozitivul forțelor de represiune din zona Universității și Intercontinentalului.
Ancheta a reconstituit, de asemenea, participarea structurii din care făcea parte la evenimentele din 1990 și a pus sub semnul întrebării felul în care această perioadă apare în biografia oficială a șefului SPP.
Deși știrea a fost șocantă pentru mulți, reacțiile au fost cel puțin ciudate.
Unii au încercat să arate că informația era deja pe piață și că lui Pahonțu i se întâmplă acum ceva organizat din direcția sistemului ocult, alții au ignorat cu totul informația, iar mulți au evitat să o comenteze în orice fel. Și presa mainstream a preluat-o doar tangențial. HotNews a publicat reacții ale unor foști demnitari și oameni publici, iar alte publicații au relatat despre dezvăluirile Recorder și despre reacțiile din spațiul public.
Totuși, proporția reacțiilor publice este incomparabilă cu gravitatea acuzațiilor și cu poziția pe care Pahonțu o ocupă în statul român, pentru că în acest caz nu vorbim despre un fost funcționar obscur sau despre vreun personaj fără putere. Vorbim chiar despre omul care conduce SPP din 2005, o instituție aflată în imediata apropiere a președintelui României.
Până în acest moment, Nicușor Dan nu a cerut demisia lui Pahonțu. Este un fapt cu atât mai relevant cu cât șeful statului are un rol direct în numirea și menținerea conducerii SPP. Nicușor Dan a declarat anterior, înainte de apariția acestei investigații, că urma să evalueze activitatea lui Pahonțu și a serviciilor de informații. Acum însă există o investigație jurnalistică amplă care aduce în spațiul public documente și mărturii despre trecutul șefului SPP, iar presiunea pe subiect s-a schimbat.
În spațiul public au apărut câteva reacții. Una dintre cele mai puternice a venit chiar de la Traian Băsescu, președintele care l-a numit pe Lucian Pahonțu la conducerea SPP în 2005.
Băsescu a declarat pentru HotNews că informațiile prezentate de Recorder reprezintă pentru el „o mare surpriză” și că, în mod normal, generalul ar trebui să-și piardă funcția. Fostul președinte a precizat însă că decizia îi aparține actualului șef al statului, Nicușor Dan.
Un alt element frapant este lipsa, până acum, a unei mobilizări politice consistente în jurul subiectului. În timp ce în spațiul online au apărut reacții vehemente și solicitări ca Pahonțu să plece din funcție, partidele politice și liderii lor nu au transformat deocamdată cazul într-o temă politică a zilei. Cel puțin până la momentul redactării acestui articol, nu am remarcat să existe un front politic semnificativ care să îi ceară președintelui Nicușor Dan să-l demită pe șeful SPP. Este o tăcere care ridică în mod cert semne de întrebare.
Cum se explică faptul că un subiect referitor la trecutul unui șef de instituție de securitate, care a condus SPP în timpul mai multor președinți, nu produce o reacție politică de amploare?
După ancheta Recorder, cazul Pahonțu nu mai poate fi tratat doar ca o discuție despre trecutul unui militar. Este o discuție despre prezentul statului român. Și despre urme trecutului represiunii comuniste care ocupă locuri importante în structura lui. Și, mai ales, despre cât de transparentă trebuie să fie biografia unui om care conduce o instituție de securitate.
Va lua Nicușor Dan o poziție în raport cu această situație care vorbește răspicat despre cauzele pentru care România se află în situația dramatică de azi? Deocamdată, răspunsul este necunoscut. Și tocmai această lipsă de reacție este, la o zi după publicarea anchetei Recorder, adevărata știre a zilei.
