Rusia joacă un rol central într-un nou tip de conflict, războiul hibrid, un format care îi permite Kremlinului să destabilizeze Europa, să-și extindă influența globală (inclusiv în Africa) și să-și urmărească ambițiile imperiale în Ucraina, subminând sprijinul internațional pentru Kiev.
Raportul semnat de Eerik Kross și Dr. Greg Mills, publicat de RUSI, avertizează că nu mai e vorba doar despre tancuri și armate, ci despre o bătălie pentru percepție, influență și adevăr, un nou Război Rece pe care Occidentul trebuie să-l recunoască și căruia trebuie să-i răspundă înainte de a fi prea târziu.
Lecțiile războiului hibrid
Investigatoria abordează constant problematica „războiul hibrid”, acest spațiu gri în care agresiunea nu e suficient de clară pentru a declanșa un răspuns militar, dar e suficient de periculoasă pentru a slăbi o țară din interior. Aici se încadrează interferența politică, atacurile cibernetice, sabotajul economic și asasinatele. Aici se încadrează și alegerile prezidențiale din 2024 din România.
Fluxurile de capital reprezintă, de asemenea, un nou front de luptă, întrucât Rusia nu mai cumpără doar petrol sau influență, ci tăcere. Banii continuă să joace un rol crucial în interferența politică și se remarcă că o parte a conducerii occidentale manifestă o toleranță crescândă față de autoritarism, preferând stabilitatea economică în locul libertăților individuale.
Deși sprijinul extern pentru mișcări politice nu este nou, Rusia a schimbat direcția, sprijinind acum populiștii de dreapta, nu pe cei de stânga. Scopul rămâne același: radicalizarea discursului public și dispersarea opoziției democratice. Vă sună cunoscut?
Răspunsul democrațiilor
Fostul șef al armatei britanice, Generalul Sir Nick Carter, pledează pentru o doctrină a „acțiunii integrate”, un cadru prin care democrațiile să poată reacționa coerent la un spectru larg de atacuri hibride. Deocamdată însă, reacțiile Occidentului sunt fragmentate, lente și adesea reactive.
Dar inacțiunea nu este o opțiune. După cum avertiza jurnalistul Sir Max Hastings, speranța că „vei fi ultimul mâncat de crocodil” nu este o strategie.
RUSI propune o serie de măsuri concrete:
- Definirea clară a războiului hibrid. Termeni precum „zonă gri” trebuie abandonați, iar acțiunile trebuie denumite ca ceea ce sunt: sabotaj, subversiune, terorism, incursiuni ilegale și război cibernetic.
- Răspuns activ, nu doar declarativ. Când Rusia, China sau Iran atacă cibernetic, reacția trebuie să fie concretă, nu doar politică.
- Sprijinirea opozițiilor democratice din regimurile autoritare, prin logistică și informații.
- Combaterea corupției și finanțarea presei libere. Transparența rămâne cea mai eficientă armă împotriva propagandei.
- Consolidarea alianțelor democratice și continuarea sprijinului ferm pentru Ucraina.
Occidentul trebuie să accepte că se află într-un nou Război Rece, spun autorii raportului, iar democrațiile trebuie să devină mai reziliente, mai unite și mai proactive. Iar teama de a nu provoca Rusia este, astăzi, cea mai mare vulnerabilitate a democrațiilor liberale.
Vezi și:
, avertizează: lumea a intrat într-o nouă eră de confruntare globală. Doar că de data aceasta, fronturile sunt mai puțin vizibile. Lumea înclină în favoarea autocrațiilor, ordinea internațională bazată pe reguli se erodează, iar crizele geopolitice se succed cu o frecvență alarmantă. Democrația e în retragere, iar autoritarismul se reinventează și, potrivit Freedom House, anul 2025 marchează al nouăsprezecelea an consecutiv de declin al libertății, pe fondul represiunii politice, conflictelor armate și consolidării regimurilor autoritare.){kind=link}