Dezinformarea se adaptează la cultura, religia și tensiunile fiecărei țări, dar efectul este același peste tot: fragilizarea democrației și erodarea încrederii. Shehu Olayinka vorbește despre o realitate care ne este mai apropiată decât pare: o societate care învață că adevărul trebuie protejat activ, nu doar presupus.
România și alte state europene pot învăța din modul în care Nigeria, cu resurse limitate, își clădește reziliența informațională prin implicarea societății civile, a jurnaliștilor independenți și a comunităților. Pentru că, indiferent de continent, lupta împotriva dezinformării nu este doar o chestiune de tehnologie, ci una de educație, responsabilitate și curaj civic.
INVESTIGATORIA: Cum ai descrie peisajul actual al dezinformării în Nigeria?
Sincer, este un haos total. Dezinformarea în Nigeria nu e un singur tip de problemă; lovește din toate direcțiile. Există dezinformare generată din exterior, mai ales de unele grupuri din Sahel și de rețele pro-ruse care își împing propriile agende aici. Nordul țării este cel mai afectat, dar Sudul nu este deloc imun.
Dezinformarea rusească, în special, inundă Facebook, prin rețele de conturi aflate atât în interiorul, cât și în afara țării. Apoi avem dezinformarea politică și cea legată de sănătate, care se amestecă cu cea locală și se răspândește peste tot, online și offline.
Dezinformarea afectează alegerile și alimentează tensiunile etnice dintre marile grupuri. Nu este doar „zgomot” pe internet; este periculoasă.
INVESTIGATORIA: Ce face Nigeria deosebit de vulnerabilă sau, dimpotrivă, rezilientă în fața dezinformării digitale?
O mare parte a problemei este că oamenii nu sunt pregătiți să recunoască știrile false. Nu e doar o chestiune de educație generală: alfabetizarea media este scăzută chiar și printre cei care au mers la școală.
Religia joacă și ea un rol uriaș. Nigeria este o țară profund religioasă, iar uneori liderii religioși folosesc această influență pentru a răspândi informații false, mai ales despre schimbările climatice, sănătate și vaccinuri.
Am văzut-o clar în timpul pandemiei de COVID-19, când unii pastori proeminenți le-au spus oamenilor să nu aibă încredere în vaccinuri sau chiar au negat existența virusului.
Pe lângă asta, există și influenceri care răspândesc deliberat minciuni doar pentru a obține vizualizări, reacții și bani din social media. Toate acestea, puse laolaltă, creează un mediu toxic.
INVESTIGATORIA: Care sunt cele mai frecvente metode sau platforme prin care se răspândește dezinformarea în Nigeria? Există narațiuni dominante în aceste campanii?
Din tot ce am observat, Facebook este punctul zero al dezinformării în Nigeria. Apoi urmează X (fostul Twitter), TikTok, Instagram, YouTube și forumuri locale precum Nairaland.
Dezinformarea rusească este peste tot pe Facebook și a reușit chiar să convingă unii nigerieni și alți africani să meargă în Rusia și să lupte în războiul din Ucraina, fiind manipulați să creadă că Rusia este „de partea celor buni”, deși, în realitate, sunt exploatați de agenți ruși activi în Nigeria.
Poveștile pe care le văd oamenii din Africa despre acel conflict, în special în Sahel, Nigeria, Africa de Sud sau Kenya, sunt complet rupte de realitate.
Pe X, lucrurile stau puțin mai bine: unii utilizatori chiar combat afirmațiile false. Dar pe alte platforme, mai ales TikTok, YouTube și Facebook, dezinformarea despre sănătate, politică și influențe externe se răspândește rapid și aproape nimeni nu o contestă.
Printre narațiunile la care am lucrat în verificare se numără:
– etichetarea președintelui nigerian Bola Tinubu drept „marionetă a Occidentului”;
– afirmația că Africa este săracă din cauza Vestului;
– ideea că Ucraina este vinovată pentru războiul cu Rusia;
– și, bineînțeles, narațiuni politice și electorale interne.
INVESTIGATORIA: Care sunt cele mai mari provocări digitale ale Nigeriei în combaterea dezinformării? Cât de eficiente sunt inițiativele actuale de fact-checking, programele de alfabetizare digitală și intervențiile guvernului?
Nigeria mai are un drum lung de parcurs aici.
Există platforme de fact-checking și ele fac tot ce pot, dar sunt subfinanțate și nu ajung la destui oameni. Majoritatea nigerienilor nici măcar nu înțeleg diferența dintre dezinformare, misinformation (informații false, inexacte sau înșelătoare care sunt distribuite involuntar, fără a avea intenția de a provoca daune) și malinformation (informații care se bazează pe fapte, dar se depărtează de contextul original pentru a induce în eroare).
De asemenea, lipsește o implicare reală din partea instituțiilor și a guvernului. În prezent, Nigeria nu are o strategie unitară și eficientă de combatere a dezinformării, iar asta este o problemă uriașă.
Cât despre intervenția guvernului: Legea privind criminalitatea cibernetică (Cybercrime Act), menită să abordeze fraudele online, dezinformarea și hărțuirea digitală, a devenit foarte controversată. Legea inițială se concentra pe escrocheriile de pe internet, dar actualizarea din 2024 a precizat clar că vizează și persoanele care răspândesc informații false online.
Totuși, mulți nigerieni sunt nemulțumiți de modul în care este aplicată. Ei spun că guvernul folosește această lege ca instrument de intimidare, pentru a reduce la tăcere jurnaliști, activiști și critici pe rețelele sociale, în loc să combată cu adevărat comportamentele nocive online.
Sincer, îi înțeleg perfect.
INVESTIGATORIA: Există amenințări noi care te îngrijorează cel mai mult în anii următori?
Dezinformarea rusească mă îngrijorează cel mai tare. În alte părți ale Africii, ea a pregătit terenul pentru lovituri de stat militare, prin narațiuni care prezentau liderii aleși ca „marionete ale Occidentului”.
Nigeria a fost și ea ținta acestui tip de propagandă. Nu am avut o lovitură de stat, dar pericolul a fost real.
De asemenea, dezinformarea în domeniul sănătății este tot mai gravă. Persoane precum pastorul Chris Oyakhilome răspândesc de ani de zile informații false despre vaccinuri și medicina occidentală, iar rețelele lor continuă să crească.
Și, desigur, dezinformarea politică și electorală nu va dispărea; dimpotrivă, va fi și mai puternică la următoarele alegeri.
INVESTIGATORIA: Ce pot învăța alte țări africane sau comunitatea internațională, inclusiv Europa, din experiența Nigeriei în lupta cu dezinformarea?
Să nu subestimeze cât de mult rău poate face dezinformarea.
În Nigeria, oameni au murit pentru că au urmat sfaturi periculoase de sănătate date de lideri religioși.
Dezinformarea a agravat și diviziunile etnice, în special între grupurile Igbo și Yoruba.
Nu e vorba doar de combaterea „știrilor false”, ci de prevenirea unor daune profunde și de durată în societate.
Alte țări ar trebui să învețe din asta și să ia problema în serios, până nu e prea târziu.
INVESTIGATORIA: Dacă ai putea oferi o singură recomandare pentru cetățeni, jurnaliști sau decidenți politici în navigarea spațiului informațional digital, care ar fi aceea?
Să investească serios în educație și alfabetizare media.
Să sprijine financiar și logistic organizațiile de fact-checking.
Fără cetățeni informați și instituții puternice, dezinformarea nu va dispărea niciodată.
