La Cluj, deci, întâi se cheltuie bani europeni mulți, apoi se construiește înainte de lege, nu după. Prin parteneriate între Consiliul județean Cluj și ADR-NV, care joacă simultan rol de partener al CJ Cluj, de finanțator (prin această Agenție se distribuie fondurile europene regionale, ȘI de evaluator.
Se dau următoarele fapte:
PUG Ciurila = anulat + suspendat în prima instanță, recursul este în curs, încă nu există termen. Dar sentința este executorie. Unul dintre motivele de nelegalitate de urbanism este introducerea ilegală a nodului A3 Ciurila în PUG, fără dezbatere reală, fără aviz de mediu, o modificare majoră, fără aviz de mediu, repet, după obținerea avizului că nu e nevoie de evaluare de mediu (!!), ȘI DUPĂ ședința CTATU din 23.03.2023 (ilegal în sine să introduci o asemenea modificare și să nu impui reavizare).
În PUG Ciurila, însuși arhitectul șef de Cluj semnează document în care spune că a rezervat bretelele. Vezi poză.
Extras din adresa emisă de către CJ Cluj către CNAIR https://drive.google.com/file/d/1Zzsq3S4OSmQCe5HB0Bw9DuowW50aAD8F/view?usp=sharing
Bretelele de legătură incluse ilegal în PUG Ciurila = Vezi poză mai jos. Tre să fii naiv să nu recunoști forma nodului din varianta de lucru aleasă a studiului de fezabilitate a nodului rutier Ciurila.
Extras din varianta ”de lucru” din studiul de fezabilitate transmise la cereri de informații.
Și dacă nu știi de adresa menționată mai sus.
https://primariaciurila.ro/docum…/pug/3.1_RUZF_CIURILA.pdf
CNAIR refuză analiza multicriterială = Dosar în instanță. Scurt rezumat: prima instanță mi-a dat documentul, la recurs instanța s-a răzgândit, deși documentul e public și trebuia dezbătut public conform caietului de sarcini. Dosarul a fost trimis la rejudecare, primul termen, septembrie 2026… Că așa e în justiția românească. 2 ani proces pentru o informație incontestabil publică.
https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001237342&id_inst=3
Document CTATU 23.03.2023 în care s-a discutat și avizat PUG Ciurila, forțat avizat pozitiv cu condiții sub președinția dlui Tișe, cu modificările oficiale nedivulgate = Sentință în executare silită – subsemnata am câștigat în instanță acest document. Consiliul Județean Cluj refuză să dea documentul. Pretinde că el nu există, că schimbările au fost comunicate oral proiectantului (proiectantul = nelipsitul din ședințele CTATU din comisia căreia face parte și anume dl Răcășan).
Extras din comunicarea în executarea silită în dosar 22874/3/2023 pentru obținerea documentului. https://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001082594&id_inst=2
(lasăcă aici în fix fraza asta se admite că PUG Ciurila a existat în GIS încă din 2023, dar RAUM Răcășan, proiectantul PUG Ciurila, a încasat o sumă considerabilă pentru… transpunerea GIS a PUG Ciurila… 39.000 euro, vs 26.000 euro elaborarea. Doar încă o schemă rețetă aplicată la toate PUGurile, da, sunt mai multe, făcute de această firmă. Dați un browse pe aici, ca să vă convingeți: https://sicap.ai/achizitii/firma/196671)
Studiu de fezabilitate nod Ciurila = nefinalizat, confirmat public și în instanță, ca să nu dea Analiza multicriterială. Trebuia să se finalizeze în decembrie 2024, nu e de găsit. Voi afla în septembrie 2026, probabil, unde e și de ce.
(CNAIR) Nod Ciurila = fără aviz de mediu, implicit din SF neterminat. Cu analiza multicriterială, care include un raport de mediu nepublic.
Un drum de legătură între acest nod fantomă și controversat și Roata Făget – nodul centurii și ea fantomă.
2021: vestitul don Băltărețu, ieșit proaspăt din politică, anunță nodul și își dă seama că oamenii nu-s proști să înghită minciunile cu va fi bine și frumos, panseluțe, pistă de bicicletă pe drum județean de 6 m pe alocuri. Așa că promite și un drum de legătură, ad-hoc, că nu s-au gândit la el până la protestele oamenilor.
Apoi negociază, ”bate palma” cu primarul de Ciurila și don Tișe cere bani de la ADR-NV și gata-i drumul. Desenat cu carioca peste tot ce le-a venit în cale. Pădure mai ales.
Singura poză a acestui proiect de drum este din anunțul CJ Cluj din 2022, la cererea primarului Ciurila și a locuitorilor cică…
Am fost acolo, în dezbateri, noi am cerut să nu se facă nodul în Ciurila.
2022: în dezbaterile aprinse pe PUG Ciurila, că nu poți mai să iei asemenea decizii fără să sincronizezi planurile de urbanism și trecând peste oameni și casele lor, iese ideea că hai că facem drumul, descărcăm nu în drum comunal DC91, drumul de 4m care trece prin satul meu Pruniș și apoi prin Săliște, cum aveau scris negru pe alb în variantele inițiale de PUG, ci pe DJ107R (care trece prin Ciurila și Sălicea) și prin pădurea protejată Făget.
Dar nodul nu se afirmă niciodată că ar fi în PUG Ciurila, ”nu dacă nu vor oamenii”. Și totuși se desenează și ajunge în varianta finală aprobată. Aveți aici povestea completă despre cum NE-AU MINȚIT. https://www.facebook.com/groups/3222476808067979/permalink/3554148171567506
2022 – 2023 – Se conturează un fragment de drum județean nou, prin Făget – desenat în variantele de PUG Ciurila, scos când reacționăm noi și își dau seama cât de absurd este, că nu pot justifica așa ceva.
2025: se taie pe traseul lui, cu „greșeli” intenționate și creare de drumuri forestiere care lărgesc traseul…
Vezi și:
2025 – 2026: se actualizează PUG Florești, cealaltă comună afectată de traficul și mobilitatea metropolitană. În acest PUG NU EXISTĂ nicio discuție despre un drum de legătură care ar străbate extravilanul sau intravilanul Tăuți, Florești. Nu există niciun plan de drumuri noi, în afară de centură. La dezbaterea pe avizul de mediu în ședința CAT, discuția despre comentariile publicului la evaluarea adecvată ”nu este pentru public”, mi se taie microfonul pentru că încerc să explic că mărirea de intravilan peste ariile protejate și propuse spre protejare este ilegală. Nici evaluarea adecvată nu tratează impactul unui astfel de proiect de drum care jumate va trece prin UAT Florești… asupra mediului…
2026: se planifică tăieri în 2026 în continuare, tot acolo, în ciuda tuturor sesizărilor de ilegalitate cu plan de amenajament silvic neavizat de mediu.
2026: se lansează din nou gogorița cu finanțarea din POR, FEDR. ADR NV finanțează, dar se și parteneriază cu Consiliul Județean Cluj pentru a crea documentația tehnică (Studiul de fezabilitate și proiect tehnic) a drumului prin POR NV 2021-2027:
Proiectul depus la 27.02.2026, este aprobat la 09.04.2026, CJ Cluj are 10 zile să depună acordul de parteneriat, dar nu o face (nu știm de ce), așa că primește un adendum corrigendum și așa se extinde termenul de semnare a acordului pentru 5 mai 2026. În graba mare, se anunță ședință de votare a indicatorilor tehnico – economici, într-o ședință de consiliu județean, pe 29 aprilie 2026, exclusiv în format fizic (oare de ce?).
Investigatoria a primit documentația care nu este publică, oare de ce? Și ce am citit e dincolo de mirare.
ADR NV, finanțator, partener cu contribuție 0%, și evaluator.
Fragment din documentatia pentru ședința de aprobare a indicatorilor tehnico – economici – https://cjcluj.ro/sedinta-ordinara-a-consiliului-judetean-cluj-miercuri-29-04-2026-ora-13-00/
Se mai adaugă niște metodologii cerute de ghidul de aplicant și se spune, da, vom face frumos, și estetic, cu spații pentru transport public. Ca să luăm 30 de puncte din 95 totalul, nu de altceva. Menționăm BIM și alte teorii pro-mediu la presă. Ca să liniștim fricile publicului. Cum s-ar zice, nu vă faceți griji, tăiem cu grijă și facem stații de autobuz verzi și ”estetice” pe parcurs.
Fragmente din documentația pentru ședința de aprobare a indicatorilor tehnico – economici
Acum, tehnic și legal vorbind: nu poți descărca o autostradă în drum județean. PUNCT.
Dacă prin absurd scapi încălcând toate legile românești (avizare de mediu, siguranță rutieră etc. etc.), încalci câteva legi europene.
Pentru că vrei să o faci pe bani europeni.
Dacă o faci pe bani europeni, încalci mai multe legi de bază, printre care și alea de mediu, Do No Significant Harm și Conventia de protejare a peisajului (care nu e doar o poveste, ci e chiar o lege în România L. nr.451/2002).
Și pentru că separi discuțiile despre nod și despre drum, aplici un principiu sancționat la nivel european – felierea proiectelor ca să obții autorizație pentru fiecare în parte. În cererea de finanțare pentru drumul de legătură, menționezi peste tot că drumul pornește de la un propus de Ministerul Transporturilor nod Ciurila, ca să nu mai fie discuții și nici posibilitate de schimbare.
Dacă vă uitați în timeline-ul de mai sus, însă, nodul rutier A3 la Ciurila nu există și nu prea mai are șanse să existe legal.
Deci să vorbești și să începi proiectarea cu pornire de la el este cel puțin mafiot.
Apoi, și dacă nodul A3 în zonă ar putea exista, trebuie, chiar trebuie să te uiți pe hartă și să vezi că există deja un alt nod, la 5 km de Ciurila, făcut 50%, planificat de la începutul autostrăzii.
Poză din dronă, real.
Nodul Bechtel de la Săvădisla-Vălișoara. Care funcționează acum ca nod tehnic. Și baza de lucru a Bechtel de acolo, cu o suprafață de 40 ha, gri, o vedeți în partea de sus a imaginii, poluată cu betoanele și smoala lăsată în urmă de Bechtel când a plecat și nu și-a îndeplinit obligațiile de ecologizare și refacere a locului. 40 ha = Fix cât își doresc să facă bază industrială la Ciurila, peste verde lacuri. Nu spune nimeni, nu vorbește nimeni despre cum ar trebui luată această alternativă în calcul pentru punctul de plecare al drumului.
Avem, așadar, câteva probleme esențiale.
Locul de descărcare.
Și categoria drumului.
Locul de descărcare se insistă să fie unul verde, care să fie distrus pe o suprafață de 40 de ha (nodul nu poate veni fără parcul industrial de lângă…, care se dorește să aibă, conform PUG Ciurila suspendat și anulat, fix 29 de ha cu posibilitate de extindere prevăzută de încă 10 ha = 40 Ha). Oportunitate de dezvoltare, minciuni cu ecobio, industrii nepoluatoare. Când există unul deja construit la doar 5 km, cu suprafața industrială necesară deja gri, adică poluat, trebuie curățat înainte de a se construi altceva, orice.
Locul vizat de nodul A3 Ciurila
Categoria drumului. Pentru că nu putem să descărcăm în DJ107R, că drumul acesta județean trece printre case, e nepotrivit pentru un astfel de scop, și ilegal după normele rutiere și de siguranță, că nu poți descărca drum de categoria I ca autostradă în drum de categoria III, drum judetean, facem un altul care să treacă printre case… prin Tăuți. Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic în punctele esentiale, desigur.
Ei, și acum ajungem la un alt braț al caracatiței.
Acela în care, un alt membru al CTATU CJ Cluj, proiectantul PUG Florești, don Spânu, nu vede necesar să reprezinte și să explice în schițe cum și pe unde va fi un astfel de drum. Desenează însă cu linie punctată o zonă cam cât 3 sate prin care ar putea trece.
Extras din schițele PUG Florești. Da, așa e rezoluția schițelor. Atâta se poate.
Evaluarea adecvată a PUG Florești nu pomenește NIMIC nici măcar despre tehnicile ecobio BIM care ar putea fi aplicate unui astfel de drum. Nici despre punctajul maxim obținut de un proiect care chipurile s-ar afla în PATJ, dar nu este.
Județean, ca să fie banii la don Tișe, cado de la ADR NV, partener, evaluator, și, desigur, finanțator, cel care împarte pâinea și o unge și cu unt. Nu la CNAIR care nu poate chiar așa ascunde la nivel național.
Pornit de la nodul Ciurila care nu prea poate să existe legal.
Și uite așa ne învârtim în cercuri ilegale, uite așa oamenii sunt hipnotizați și erodați cu discuții interminabile despre PUGuri sparte în felii, despre metropolă care trebuie să fie integrată dar nu este, despre Făget care este pe bucăți a cui dă mai mult și are curaj să taie cu amenajament silvic ilegal sau fără amenajament deloc, ca privat care vrea și el niște lemn de foc din aria protejată pe care și-a cumpărat-o, cu drumuri trasate ilegal înainte pe acolo pe unde viziunea unui poet ”antisistem” aflat la conducerea sistemului clujean de niște zeci de ani vede necesară descărcarea traficului nu neapărat de pe autostradă, dar măcar din cartierele prietenilor imobiliari. Că le-a promis.
Viziune #ruralfain combinată cu dezvoltare de intravilan fără infrastructură, fără apă, fără canalizare.
Cu nu e cazul la consultarea publică și la impactul asupra mediului, privind proiectul de HCJ în care se antamează și documentatia tehnică, dar se și promite aplicarea pentru finanțare mai târziu. Căci doar se fac niște hârtii, nu?
Chiar dacă ele apoi leagă niște obligații pentru autoritatea publică și se vor pierde niște bani dacă nu se vor îndeplini aceste obligații.
Fondurile europene pentru proiecte care nu respectă condițiile semnate se returnează, adică primim bani europeni, Europa dă banii chiar și pentru proiecte suspecte sau nedovedite / nesesizate că ar fi ilegale, pentru că, dacă la verificarea la plată nu e ok, ghiciți cine plătește, sau nu primește efectiv banii cheltuiți deja din fondurile publice locale? Exact. Noi.
Așa că, pe baza nu e cazul de informarea și consultarea publicului, inclusiv în anunțul despre ședința de consiliu județean unde se va vota ”Sprijinul” pentru documentația tehnico-economică nu se dau detalii, nu se atașează nici o descriere. E ca și cum doar la înălțimea acestor ședințe se poate vedea, și nu de oricine, despre ce proiect e vorba.
Inutil să vă spun câte legi se încalcă cu acest nu e cazul… 2 procese în instanță și niște ani de hărțuială administrativă m-au învățat că sunt multe… și că această simplă mențiune demonstrează reaua credință și interesul de a ascunde detaliile acestor proiecte. Iar acolo unde sunt ascunse detaliile… follow the money.
Banii: 291.666 euro pentru SF (studiu fezabilitate) + PT (proiect tehnic). Bani care ar putea fi dați pentru un SF+PT pentru proiect coerent de mobilitate cu nodul existent la Săvădisla-Vălișoara km 38 al A3 și drum expres de descărcare în chiar și aceea fantomă centură metropolitană (dar măcar drum național). Las pentru altă dată discuția de ce ar fi necesar și oportun încă un drum expres în afară de cel finalizat deja DX Tureni cu nod la 5 km de Ciurila. 10 de nodul Bechtel.
Sau pentru orice altceva.
Dar nu, noi feliem proiectele, jucăm măgărușul și refuzăm informațiile și informarea și consultarea coerentă a cetățenilor și sfâșiem pădurea aia protejată care ne ține dealurile. Și orice bucățică de verde din care putem scoate bani. Europeni de preferință.
Cam asta înseamnă abuzul de putere imens pe care niște oameni în grup organizat arhitectural și decizional instituțional îl exercită asupra acestui spațiu.
Pe scurt și vizual, ca să nu uitați rețeta de a fura aer, pădure, pământ, dreptate.
Nod A3 km 33 Ciurila propus de MT/CNAIR (fără studiu de oportunitate). Studiu de fezabilitate pe bani europeni. Nefinalizat.
↓
2. Bretele de descărcarea a nodului incluse ilegal în PUG Ciurila (pe ascuns, pretins că nu pentru nod, PUG ulterior ANULAT)
↓
3. Analiza multicriterială nod rutier Ciurila ascunsă / SF nefinalizat / fără aviz mediu prin artificii complicate politic și prin acte emise ilegal.
↓
4. ADR NV (organism politic, dar ONG de utilitate publică… care împarte banii din fondurile europene la nivel regional, sub egida Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene) aprobă finanțare drum județean conex nodului, deși nodul NU are baza legală și e și ilegal să descarci o autostradă într-un drum județean (nu verifică legalitatea, oare de ce?).
↓
5. CJ Cluj lansează documentația drumului pe bani europeni FEDR (PR NV 2021-2027). Ca să ia ei banii, trebuie să fie drum județean.ADR-NV nu numai că nu verifică nimic, dar chiar se și parteneriază cu CJ Cluj. Ba chiar dă și punctaj maxim acestui proiect, desigur.
↓
6. Scop probabil: crearea unui fapt deja împlinit care să „forțeze” avizarea nodului A3 km 33, prezentând drumul de legătură ca deja finanțat. Pe bani europeni.
Așa începe și continuă încă o poveste despre infrastructură fantomă a la Cluj. După metrou și centură. Pe bani europeni.
Când și dacă vă revoltați, ajutați-ne să nu ne sufocăm sub atâta corupție: https://campaniamea.declic.ro/petitions/nu-nodului-rutier-a3-ciurila-nu-ne-calcati-in-roti-si-poluare-vietile-casele-si-fagetul?
Și ca ”Addendum Corrigendum”, ca să nu încarc timeline-ul vă pun verificarea cu AI a afirmațiilor despre strategiile menționate că ar include drumul acesta…
Ce este adevărat
Centura Metropolitană TR35 (Drum TransRegio Feleac) este inclusă în Master Planul General de Transport al României (MPGT, aprobat prin HG 666/2016). Varianta finală de traseu a centurii metropolitane este aferentă obiectivului de investiții cuprins în Master Planul General de Transport al României — „DRUM TRANSREGIO FELEAC TR35″. Aceasta este singura legătură reală cu un document strategic național.
Ce este fals sau neverificabil
Afirmația 1 — „Drumul figurează în Planul Investițional 2021-2030 ca investiție prioritară de tip ‘Last Mile'”
Fals. Am citit documentul integral (HG 1312/30.12.2021, rezumatul publicat în iulie 2020). Planul Investițional 2021-2030 acoperă rețeaua primară și secundară de transport național, concentrându-se pe coridoarele TEN-T Core și Comprehensive. Drumul județean de legătură Nod Ciurila–TR35 nu apare nicăieri în acest document. Conceptul de „investiție prioritară de tip Last Mile” cu referire la acest drum specific nu există în niciun document oficial național pe care l-am putut identifica. Este o formulare inventată în fișa de proiect.
Afirmația 2 — „Proiectul este parte integrantă din viziunea Hub-ului Logistic și de Mobilitate al Zonei Metropolitane Cluj”
Neverificabil/inventat. Nu există un document oficial aprobat cu titlul „Hub Logistic și de Mobilitate al Zonei Metropolitane Cluj” care să includă acest drum. Este o formulare retorică fără ancorare în vreun document strategic aprobat.
Afirmația 3 — Corelarea cu „STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A JUDEȚULUI CLUJ, PARTE A PATJ, OP 3″
Parțial înșelătoare. PATJ Cluj există și include obiective de conectivitate. Însă includerea specifică a drumului Nod Ciurila–TR35 în PATJ ca proiect individualizat nu este confirmată de niciun document public pe care l-am găsit. CJ Cluj a depus fișa de proiect în februarie 2026 — este posibil ca PATJ să fi fost modificat tocmai pentru a justifica retroactiv eligibilitatea.
Afirmația 4 — „Conector vital între rețeaua TEN-T Core și infrastructura metropolitană”
Tehnic înșelătoare. Prevederile Masterplanului General de Transport și ale POIM 2014-2020 nu tratează în totalitate problemele de mobilitate ale Zonei Metropolitane Cluj-Napoca. A3 face parte din TEN-T, dar drumul județean de legătură nu este parte a rețelei TEN-T și nu este proiectat la standardele TEN-T. Folosirea acestei sintagme în fișa de proiect este deliberat înșelătoare pentru evaluatori.
