Valul de reacții provocat de declarațiile foarte controversate ale consilierului prezidențial Marius Lazurca ridică o întrebare tot mai apăsătoare în spațiul public: există un regim special de protecție la Cotroceni pentru anumite personaje? Deși a fost criticat în repetate rânduri pentru poziții considerate cel puțin discutabile, Lazurca pare să traverseze fiecare scandal fără nicio consecință administrativă sau politică.
În locul unei delimitări publice, al unei clarificări oficiale sau al unei evaluări instituționale, de la Palatul Cotroceni se aude numai liniște.
Printre afirmațiile care au stârnit controverse se numără relativizarea riscului influenței ruse în România, într-un context regional tensionat și într-o perioadă în care serviciile occidentale avertizează constant asupra campaniilor hibride și a propagandei Moscovei în Europa de Est.
”Dacă aşez în balanţă toată experienţa mea profesională, mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine această ipoteză şi anume că, în adâncimile, în măruntaiele obscure, oculte ale statului român, există o instalaţie care produce loialitate faţă de Federaţia Rusă, o maşinărie infernală care asociază ocult şi deopotrivă strâns România la Federaţia Rusă”
Pentru oricine are un pic de bun simț și o memorie recentă vie, asemenea poziții sunt incompatibile cu funcția de consilier prezidențial pe probleme sensibile de securitate.
La acestea se adaugă și alte intervenții publice bizare sau neinspirate. În ianuarie 2026, presa a remarcat declarațiile lui Lazurca privind absența președintelui de la reuniunea de la Davos, precum și formulări considerate nepotrivite pentru nivelul discursului prezidențial.
„Faptul că România este reprezentată la Davos, la nivel înalt, este deja o parte din răspunsul pe care am să vi-l dau. Nu e neobişnuit ca statele să fie reprezentate la acest eveniment de către miniştrii lor de externe. În al doilea rând, decizia preşedintelui este uşor de înţeles şi o să o explic foarte concis. Agenda preşedintelui, oricărui preşedinte, este sub asediul urgenţelor, crizelor şi priorităţilor. Principalul exerciţiu pe care trebuie să-l facă orice şef de stat este să prioritizeze crizele, urgenţele şi evenimentele care se bulucesc pe agenda domniei sale”, a spus Marius Lazurca la Antena3 CNN
Totodată, în martie 2026, Lazurca susținea că România „nu a devenit o țintă” după găzduirea unor capabilități militare americane, afirmație care a generat noi discuții privind realismul și responsabilitatea mesajelor transmise din interiorul Administrației Prezidențiale.
Cu toate acestea, numele său rămâne neatins. Nicio sancțiune, nicio repoziționare, nicio explicație. În schimb, Lazurca continuă să vorbească în numele instituției prezidențiale, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
În orice democrație matură, consilierii prezidențiali sunt evaluați nu doar după CV, ci și după discernământul public, credibilitate și impactul declarațiilor lor. Cazul Lazurca pare să demonstreze tocmai contrariul: poți genera controverse repetate și totuși să rămâi perfect protejat. Iar tăcerea Cotroceniului devine, în sine, o declarație politică.




