Într-un mesaj adresat autorităților, aceasta acuză instituțiile responsabile de protecția mediului că întârzie măsurile necesare pentru salvarea habitatelor rare din zona Făget Sud – Colonia Făget.
Potrivit activistei, lucrările de construcție au ajuns „la câțiva metri” de habitatul plantei carnivore Drosera rotundifolia, cunoscută popular drept „roua cerului”, specie extrem de rară în România și redescoperită recent în mod excepțional după aproximativ 100 de ani de la primele mențiuni științifice.
„România, Cluj, nu se poate să-ți bați joc de valori de biodiversitate extrem de rare în halul ăsta”, a scris Alina Chiriac într-o postare publicată pe rețelele sociale.
Activista susține că aria protejată Natura 2000 ROSCI0483 Făget Sud – Colonia Făget, propusă pentru protejarea zonei, se află de patru ani în procedură de desemnare, fără ca protecția temporară să fie instituită. Potrivit acesteia, Academia Română ar fi avizat încă din 2024 necesitatea protejării habitatului.
Situația a devenit și mai alarmantă după ce, pe 17 mai 2026, biologul Mátis Attila ar fi identificat în aceeași zonă o altă plantă carnivoră rară — Utricularia vulgaris, cunoscută popular sub denumirea de „otrățel” sau „broscăriță”.
„Zona are o valoare de biodiversitate deosebită fără nici cea mai mică îndoială”, afirmă Alina Chiriac.
În mesajul său, activista solicită intervenția urgentă a Ministerului Mediului, a Gărzii Naționale de Mediu și a instituțiilor locale pentru oprirea lucrărilor. Ea o acuză direct pe ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, că refuză să utilizeze instrumentele legale disponibile pentru protejarea temporară a zonei.
„Vă solicit formal și public să sistați executarea acestor lucrări pentru a proteja aceste habitate, dintre care unul este prioritar la nivel european”, transmite activista.
Alina Chiriac susține că mai multe autorizații de construire pentru infrastructură și locuințe ar fi fost emise „abuziv”, fără evaluări adecvate de mediu, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar care ar urma să includă aproximativ 300 de case în comuna Ciurila.
Ea amintește și faptul că Tribunalul București ar fi anulat deja decizii de mediu asociate Planului Urbanistic General al comunei Ciurila, document în baza căruia au fost emise o parte dintre autorizațiile contestate.
„Până instanțele vor decide suspendarea sau anularea lor, locurile acestea vor fi distruse”, avertizează activista, care acuză Consiliul Județean Cluj și Primăria Ciurila de tergiversarea măsurilor de protecție.
Mesajul Alinei se încheie cu un apel către opinia publică și presă:
„Cluj, îți moare Făgetul și toate instituțiile tac complice. Cum e posibil așa ceva? Mai ai presă, mai ai demnitate, mai ai voce, Cluj?”
