O analiză publicată de Lakmusz, semnată de Teczár Szilárd, încearcă să explice de ce propaganda guvernamentală, dezinformarea rusă și campaniile bazate pe inteligență artificială nu au mai funcționat într-o țară care, până recent, părea laboratorul perfect al manipulării politice moderne.
Pentru Ágnes Urbán, directoarea Mérték Media Monitor, una dintre marile greșeli ale analiștilor a fost supraestimarea efectului propagandei asupra alegătorilor fideli și subestimarea impactului pe care aceasta îl are asupra celor care o resping.
„Poate că, până la urmă, am supraestimat puțin rolul presei de propagandă. Ne-am concentrat mereu asupra celor atinși de propagandă și asupra modului în care aceasta le modela gândirea. Vorbeam despre ce li se întâmplă, dacă pot fi scoși din realitatea lor, dacă li se poate schimba modul de gândire, dacă bula informațională din jurul lor poate fi spartă. Nu am acordat suficientă atenție efectului de mobilizare pe care propaganda îl are asupra celor care nu au căzut în capcana ei. Cred că acest efect a fost mult mai important. Nu atât schimbarea publicului influențat de propagandă merita analizată, cât modul în care simpla observare a propagandei în acțiune a împins restul societății, mai ales tinerii, către activitate politică.”
Cu alte cuvinte, excesul de propagandă a început să producă efectul invers: în loc să convingă, a mobilizat electoratul anti-Fidesz, mai ales tinerii.
Péter Krekó, directorul Political Capital, susține că scandalul grațierii prezidențiale, în care un apropiat al lui Orbán a fost implicat într-un caz de mușamalizare a unui abuz asupra minorilor, a distrus mecanismul moral pe care Fidesz își construise campaniile. Potrivit lui Krekó, tehnicile care funcționau în 2022 nu au mai produs același efect în 2026. Alegătorii au devenit imuni la mesajele bazate pe panică și conspirații.
Totodată, în campaniile anterioare, Fidesz a exploatat teme precum migrația, războiul sau identitatea de gen pentru a induce anxietate și a prezenta partidul drept „protectorul națiunii”. În 2026, strategia nu a mai avut același impact. Fidesz a încercat din nou să promoveze ideea că opoziția ar împinge Ungaria spre război sau că ar introduce recrutarea militară obligatorie. Însă, după patru ani de conflict în Ucraina, mesajul și-a pierdut forța emoțională.
„Aș spune că mediul informațional creat de sistemul Orbán a fost foarte important pentru menținerea acestuia. Sistemul pe care îl numeam o autocrație informațională a reușit, la alegerile anterioare, să creeze o realitate virtuală în care convingeri radical diferite de fapte deveneau baza deciziilor politice. Acum patru ani, mai mult de jumătate dintre alegători au votat crezând că, dacă opoziția câștigă, bărbații vor fi trimiși pe front. O treime dintre alegători credeau că, dacă opoziția ajunge la putere, operațiile de schimbare de sex pentru minori vor deveni mai ușor accesibile… dacă nu chiar obligatorii. În final, alegătorii nu au mai crezut nici măcar ceea ce primeau din partea guvernului. Aceleași tehnici de campanie care funcționau acum patru sau opt ani nu au mai funcționat deloc; alegătorii nu au mai fost receptivi la mesajele la care reacționaseră în 2022. M-a surprins cât de repede a dispărut magia propagandei”, a explicat acesta.
Analiștii susțin că electoratul s-a confruntat cu o formă de „oboseală propagandistică”: aceeași strategie repetată obsesiv și-a pierdut capacitatea de a produce panică.
De asemenea, înaintea alegerilor au existat numeroase avertismente privind posibile operațiuni de influență rusească. Totuși, spre deosebire de alte cicluri electorale europene, campaniile de dezinformare nu au reușit să domine spațiul public.
Experții intervievați susțin că unul dintre motive a fost faptul că presa independentă și specialiștii au discutat deschis despre riscurile interferenței ruse încă înainte de apariția operațiunilor concrete.
„Și Europa s-a implicat vizibil; au apărut articole de investigație care citează surse din serviciile de informații europene. Faptul că informațiile despre tentativele Rusiei au apărut atât în spațiul public maghiar, cât și în cel internațional a ajutat la pregătirea opiniei publice. A fost susținut și de strategia de campanie a partidului Tisza și a lui Péter Magyar: ei anticipau aproape fiecare poveste, avertizând oamenii că astfel de informații ar putea apărea”, a completat Ágnes Urbán.
Mai mult, asocierea constantă dintre Orbán și Kremlin a devenit o vulnerabilitate politică pentru Fidesz. Sloganul „Rușii acasă” a devenit unul dintre mesajele centrale ale electoratului care susținea schimbarea guvernului.
Potrivit lui Krekó, interferența rusă „nu doar că a eșuat, ci s-a întors împotriva Fidesz”.
Campania din 2026 a fost și prima din Ungaria în care inteligența artificială a fost utilizată masiv în propaganda electorală. Videoclipuri generate cu AI, imagini manipulate și clipuri conspiraționiste au circulat intens pe rețelele sociale. Printre cele mai virale s-au numărat videoclipuri cu tematică militară și materiale fabricate în care Ursula von der Leyen părea să îl contacteze direct pe Péter Magyar. Însă strategia nu a funcționat.
„Cred că aici Fidesz a făcut pur și simplu o greșeală. Au început să folosească AI prea devreme și într-un mod prea ieftin. Au apărut imagini cu Manfred Weber ținându-l pe Péter Magyar în lesă, nu trebuie să fii un alegător foarte sofisticat ca să simți că ceva este manipulat. Judecând după comentariile de pe Facebook, majoritatea utilizatorilor, inclusiv de pe paginile pro-guvernamentale, au respins puternic acest tip de conținut”, a punctat Urbán.
Potrivit cercetătorilor, utilizatorii au început să identifice tot mai ușor manipulările vizuale și să respingă conținutul evident artificial.
„Am văzut că majoritatea alegătorilor au întâlnit conținut generat cu AI și au dezaprobat destul de puternic utilizarea acestuia. Mașinăria profesionistă de propagandă, care înainte funcționa foarte bine, a devenit acum una dintre sursele crizei morale și de credibilitate a guvernului. Este ca și cum alegătorii s-ar fi săturat de dezinformarea profesionistă, finanțată masiv și susținută de stat. Logica cantitativă a campaniei s-a prăbușit; calculul politic nu a mai funcționat de această dată, ideea că dacă turnăm mai mulți bani în propagandă vom obține rezultate mai bune”, a explicat Krekó.
Un alt factor-cheie a fost decizia Meta și Google de a limita drastic reclamele politice pe platformele lor, în urma noilor reglementări europene privind transparența publicității politice.
Pentru Fidesz, care investise ani la rând sume uriașe în reclame online, măsura a reprezentat o lovitură majoră. În 2024, Fidesz cheltuise mai mult pe reclame online decât orice alt partid din Europa. În 2026, însă, ecosistemul digital controlat agresiv prin publicitate politică nu a mai putut fi reprodus.
