Potrivit Le Monde, autoritățile franceze au identificat o operațiune de influență atribuită Chinei, în cadrul căreia mai multe site-uri de știri create în 2025 au promovat constant narațiuni favorabile Beijingului, prezentându-se drept publicații independente.
Operațiunea, denumită „Fawn Mianju”, a fost analizată de agenția franceză Viginum, instituția responsabilă cu identificarea ingerințelor digitale străine.
Potrivit raportului, cele 13 site-uri erau conectate direct la China Global Television Network (CGTN), televiziunea internațională controlată de Partidul Comunist Chinez.
Potrivit sursei citate, rețeaua a fost identificată pentru prima dată în vara anului 2025 de compania americană de securitate cibernetică Graphika, care a descoperit 11 site-uri și 16 conturi de social media în limba engleză pe Facebook, Instagram, Mastodon, Threads și X. Acestea redistribuiau fără spirit critic articole CGTN și vizau în special publicul tânăr. Alte site-uri publicau același conținut în franceză („Actu Méridien”), spaniolă („Amigo News”) și vietnameză.
Printre temele promovate se regăseau superioritatea tehnologică a Chinei, rolul Beijingului ca lider al „Sudului Global”, inițiativele sale climatice și beneficiile unei cooperări mai strânse cu China.
În același timp, materialele critice la adresa regimului chinez erau contracarate prin articole care contestau relatările presei occidentale, inclusiv despre tratamentul aplicat minorității uigure.
După câteva luni de investigații online, experții Viginum au demonstrat că rețeaua, ajunsă între timp la 13 site-uri, era legată direct de CGTN, televiziunea de stat aflată sub controlul Partidului Comunist Chinez.
Printre dovezile identificate se numără: domeniile au fost înregistrate la Beijing; au fost cumpărate prin Alibaba Cloud; infrastructura era distribuită pe mai multe servere simultan, o configurație costisitoare; erau utilizate plugin-uri plătite pentru optimizarea poziționării în motoarele de căutare. Potrivit unui analist Viginum, toate aceste elemente indică existența „unui actor cu resurse importante”.
Totodată, urmele digitale au condus către un Senior Project Manager al CGTN Digital, divizia online a televiziunii chineze.
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului privește utilizarea inteligenței artificiale. Analiza profilului de GitHub al administratorului a arătat că acesta dezvolta proiecte bazate pe modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), similare ChatGPT, și dispunea de instrumente care permiteau conectarea directă dintre site și un sistem AI pentru generarea semi-automată a articolelor.
Raportul arată că, începând cu sfârșitul lui 2025, 2.307 dintre cele 2.975 de articole publicate de CGTN au fost republicate pe rețeaua de site-uri, fiind doar ușor reformulate și adaptate, în special pentru un public tânăr.
Viginum a realizat și o analiză stilometrică, constatând că versiunile publicate pe site-urile false aveau o structură mult mai uniformă decât articolele originale, un posibil indiciu al utilizării inteligenței artificiale.
Mai mult, intervalul dintre publicarea unui articol pe CGTN și apariția versiunii rescrise pe unul dintre site-urile rețelei nu depășea, de regulă, o oră.
Deși administratorii au investit în promovarea conținutului pe Facebook și Threads, vizând utilizatori din 89 de state, în special din Africa francofonă, operațiunea nu a avut impactul dorit. Potrivit raportului, site-urile nu au depășit aproximativ 15.000 de vizualizări, iar o parte semnificativă a interacțiunilor provenea de la conturi concentrate în Burundi, care distribuiau aproape exclusiv conținut favorabil Chinei.
În consecință, Viginum consideră că operațiunea poate fi catalogată drept un eșec operațional.
Dincolo de rezultatele modeste, ancheta franceză oferă o imagine asupra modului în care operațiunile de influență evoluează. În locul propagandei clasice, actorii statali folosesc tot mai frecvent site-uri care mimează presa independentă și instrumente de inteligență artificială capabile să adapteze rapid același mesaj pentru audiențe diferite.
Raportul concluzionează că operațiunea demonstrează trei tendințe majore: interesul Chinei de a influența publicul occidental prin canale aparent independente, utilizarea tot mai sofisticată a inteligenței artificiale pentru automatizarea producției de conținut și orientarea campaniilor către tineri și către publicul din Africa francofonă.
