Atacul asupra unei ambulanțe de către cetățeni care ar fi fost convinși, în urma unor informații văzute pe TikTok, că autospeciala „fură copii” a generat o reacție tranșantă din partea lui Valentin-Alexandru Jucan, reprezentant al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).
Într-un mesaj public, Jucan avertizează că România se confruntă cu un nivel al dezinformării pe care îl consideră fără precedent și susține că instituțiile statului au nevoie urgentă de un cadru legislativ adaptat realității digitale.
Cazul ambulanței este relevant tocmai pentru că arată cum o informație falsă distribuită pe rețelele sociale poate depăși rapid granița mediului virtual.
O afirmație neverificată, prezentată și distribuită pe platforme precum TikTok, poate ajunge să fie percepută de anumite persoane drept adevăr. Iar atunci când informația falsă se referă la copii, presupuse răpiri sau alte amenințări, reacția emoțională poate fi extrem de puternică.
În acest context, atacarea unei ambulanțe nu mai reprezintă doar o problemă de „fake news”, ci devine o problemă de siguranță publică. Este una dintre cele mai importante lecții ale acestui caz: dezinformarea nu rămâne întotdeauna pe internet. Ea poate produce consecințe concrete în lumea reală.
Pornind de la acest episod, Valentin-Alexandru Jucan a lansat un avertisment dur privind întârzierea adoptării unor modificări legislative pe care CNA le consideră necesare pentru combaterea eficientă a dezinformării.
„Cât mai trebuie să așteptăm pentru a vedea adoptate în parlament legile de care au nevoie instituțiile pentru a combate eficient dezinformarea?”, întreabă el.
Potrivit lui Jucan, CNA a solicitat în repetate rânduri modificări legislative și urmează să beneficieze și de tehnologia necesară pentru a-și îndeplini atribuțiile. Problema, însă, nu s-ar limita la CNA. Pentru că nu doar CNA este în prima linie
În mesajul său, Jucan atrage atenția că și alte instituții ale statului au fost nevoite să gestioneze în ultimii ani un fenomen digital pentru care legislația și resursele disponibile nu ar fi fost suficiente.
El amintește eforturile autorităților pentru organizarea unor alegeri libere și corecte și susține că acestea au acționat într-un „cadru legal insuficient”, cu resurse limitate și care nu ar fi fost adaptate la viteza și amploarea fenomenelor de pe marile platforme online.
Aici se află, de fapt, una dintre marile provocări pentru România: cum poate statul să protejeze procesul democratic fără să transforme combaterea dezinformării într-un instrument de cenzură?
O legislație eficientă trebuie să permită instituțiilor să intervină împotriva manipulării coordonate, a conținutului ilegal și a campaniilor care pot pune în pericol siguranța publică sau integritatea alegerilor. În același timp, trebuie protejate libertatea de exprimare, presa independentă și dreptul cetățenilor de a critica autoritățile.
Însă, cel mai puternic avertisment al lui Jucan vizează viitoarele alegeri. Acesta susține că întârzierea adoptării unor măsuri legislative și lipsa unei asumări din partea autorităților „este pe cale să compromită integritatea alegerilor din 2028 și viitorul democrației noastre”.
Este o afirmație gravă, dar care pune în discuție o problemă reală: campaniile electorale se desfășoară într-un ecosistem informațional radical diferit față de cel de acum un deceniu.
Astăzi, o informație falsă poate fi produsă, multiplicată și distribuită în câteva ore către sute de mii de oameni. Algoritmii platformelor pot favoriza conținutul cu puternic impact emoțional, iar utilizatorii pot ajunge să primească informații care le confirmă propriile convingeri, fără să mai întâlnească surse contradictorii. În acest mediu, o minciună bine construită poate circula mai repede decât o dezmințire.
România europeană, între libertatea de exprimare și protejarea societății
Mesajul lui Valentin-Alexandru Jucan depășește cazul concret al ambulanței și formulează o întrebare mai amplă: ce fel de societate își dorește România?
„Mai vrem o Românie europeană?”, întreabă reprezentantul CNA. „Mai vrem o Românie a valorilor democratice? Mai vrem o Românie educată, protejată, prosperă?”
Combaterea dezinformării nu poate fi însă responsabilitatea unei singure instituții. Statul are nevoie de reguli clare și instituții capabile să le aplice, platformele au responsabilitatea de a limita răspândirea conținutului ilegal și a operațiunilor de manipulare, iar presa are rolul de a verifica și explica informațiile.
Dar există și o a patra componentă, poate cea mai importantă pe termen lung: educația media. Un cetățean care știe să se întrebe „cine a publicat informația?”, „care este sursa?”, „există dovezi?” și „cine are de câștigat dacă eu cred asta?” este mult mai greu de manipulat.
Poate că cea mai importantă concluzie a incidentului cu ambulanța este tocmai caracterul său aparent absurd. Faptul că persoane pot ajunge să creadă că o ambulanță este implicată în furtul unor copii, iar această convingere să contribuie la un atac violent, arată cât de repede se poate transforma o informație falsă într-un risc real. Dezinformarea nu mai este doar o problemă a internetului. Este o problemă de siguranță publică, de încredere în instituții, de sănătate a spațiului public și, în ultimă instanță, de securitate democratică.
Iar întrebarea lansată de Valentin-Alexandru Jucan către autorități rămâne una la care Parlamentul și instituțiile statului vor trebui să răspundă: cât mai așteptăm?
