Este chiar mesajul transmis de premierul Ilie Bolojan, care a ales să intervină public în controversă după decizia CCR. Poziția premierului este cu atât mai importantă cu cât nu vine din partea USR și nici din partea lui Dominic Fritz. Bolojan nu își construiește argumentul în jurul unei simpatii politice pentru primarul Timișoarei, ci în jurul unei teme mult mai largi: ce se întâmplă atunci când regulile se schimbă după ce faptele s-au produs?
„Decizia de ieri a Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii”, scrie Ilie Bolojan pe pagina lui de Facebook.
„Faptul că decizia CCR este obligatorie nu înseamnă că nu putem discuta despre efectele ei.” – punctează Bolojan, care simte nevoia să explice de ce intervine într-un caz care îl privește direct pe liderul USR.
„Fac aceste precizări legate de cazul lui Dominic Fritz nu pentru că este primar sau președintele USR, ci pentru că sunt în joc niște principii care trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem și ce funcție ocupăm.”
Pentru că discuția publică riscă să fie redusă la o confruntare politică: USR îl apără pe Fritz, adversarii săi îl contestă, iar CCR a dat o decizie ale cărei consecințe pot ajunge să afecteze mandatul primarului Timișoarei. Bolojan încearcă să scoată însă cazul din această logică.
Dacă astăzi legea îl afectează pe Fritz, întrebarea este ce se va întâmpla mâine când o prevedere similară va viza un alt politician, poate chiar unul care astăzi este de partea celor care susțin modificarea legislativă.
De aici și fraza care concentrează mesajul premierului: ”Azi este el. Mâine poate fi altcineva.”
Bolojan formulează una dintre cele mai dure critici la adresa modului în care a fost construită această modificare legislativă: „Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția.” Apoi întreabă: ”Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?”
Întrebarea nu este deloc una retorică, pentru că această decizie va avea consecințe cu mult dincolo de persoana lui Fritz, caz în care conflictul de interese reclamat de ANI are la bază o situație produsă înainte de modificarea legislativă ale cărei consecințe pot ajunge acum asupra mandatului său. De aici apare problema ridicată de Bolojan: poate o regulă nouă să producă efecte asupra unei situații juridice care exista deja?
Premierul nu contestă faptul că CCR a pronunțat o decizie obligatorie, ci invocă ideea că, de fapt, caracterul obligatoriu al deciziei ar trebui să împiedice orice discuție despre efectele sale. Și, mai ales, pune în discuție principiul neretroactivității.
Bolojan merge și mai departe: „La fel de important, legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic.”
Este o afirmație extrem de grea politic. Pentru că, iată, nu mai este suficient să întrebăm dacă o lege este constituțională. Devine relevant și motivul pentru care ea a fost adoptată și momentul în care a fost introdusă. Premierul formulează chiar o acuzație implicită atunci când spune: „Până când Dominic Fritz nu a devenit țintă, pe nimeni nu a preocupat o asemenea modificare legislativă și, cu atât mai puțin, de azi pe mâine.”
Dacă o lege apare exact în momentul în care un anumit politician devine vulnerabil și este concepută astfel încât să producă efecte asupra situației sale, apare inevitabil întrebarea dacă avem de-a face cu o reformă legislativă sau cu o intervenție politică. Pentru că într-un stat de drept, legea ar trebui să stabilească reguli generale, nu să rezolve dosarele unor persoane sau să închidă cariere de oameni politici.
Poate cea mai puternică idee din mesajul premierului este aceea că principiile juridice nu pot fi apărate în funcție de identitatea persoanei care beneficiază sau pierde de pe urma lor.
„Azi este el. Mâine poate fi altcineva.”
Este un avertisment adresat întregii clase politice, pentru că tentația politicii românești este adesea aceea de a evalua o regulă după efectul pe care îl are asupra propriului partid. Bolojan spune că această logică trebuie inversată. Principiul trebuie să vină înaintea persoanei, pentru că e clar că „reglările de conturi politice” pot costa România
Premierul introduce în discuție și dimensiunea europeană a problemei, care nu e nici pe departe de ignorat: „E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO.”
Bolojan avertizează, așadar, că o decizie luată în logica unei confruntări politice interne poate ajunge să genereze o problemă internațională pentru România. Premierul așteaptă acum motivarea Curții Constituționale și speră ca aceasta să apară rapid:
„Sper că motivarea va fi rapidă, pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR.”
Pentru cei care consideră că Fritz trebuie să suporte consecințele cazului de integritate, mesajul premierului ridică o altă problemă: chiar și atunci când un politician este considerat vinovat, statul trebuie să aplice reguli care respectă Constituția și principiile statului de drept.
„Azi este el. Mâine poate fi altcineva.” – mai spune Bolojan în postarea sa. Iar aceasta este, poate, adevărata miză a întregii povești. Nu dacă Dominic Fritz va câștiga sau va pierde o bătălie politică, ci dacă România poate construi reguli care să rămână valabile și atunci când adversarul de astăzi devine, într-o zi, omul care trebuie protejat de aceleași reguli.
