Numai că Mădălin Hodor, istoric și vicepreședinte al Colegiului CNSAS, spune într-o postare pe social media că povestea lui Nicușor Dan nu se potrivește cu mecanismul legal al verificărilor. Și atunci e important de aflat, dacă CSAT a cerut CNSAS să îl verifice pe Pahonțu în 2005, unde este solicitarea oficială și unde este răspunsul CNSAS? Pentru că, susține Hodor, o asemenea procedură nu există în legislația CNSAS.
La Chișinău, întrebat despre situația lui Pahonțu și despre eventualitatea unei schimbări din funcție, Nicușor Dan a spus că actualul șef al SPP nu se află în situația persoanelor care au participat la reprimarea Revoluției sau a Mineriadei.
„Domnul Pahonțu, conform legii din România când a fost numit la propunerea președintelui, la propunerea CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS dacă a făcut sau nu poliție politică.”
Potrivit lui Hodor, persoanele numite în funcții de conducere în serviciile de informații și adjuncții acestora intrau în categoria celor verificați de CNSAS din oficiu. Nu era nevoie ca CSAT să trimită o cerere specială pentru a declanșa o asemenea procedură. Mai mult, istoricul spune că nu cunoaște existența, în arhiva CNSAS, a unei solicitări oficiale venite din partea CSAT în cazul Pahonțu.
Iar dacă o asemenea solicitare ar fi existat, ea ar trebui să lase urme administrative: o adresă oficială, o procedură și un răspuns oficial.
„Nu există niciun verdict oficial al CNSAS. Încă”
Hodor punctează că Lucian Pahonțu nu are, în acest moment, un verdict oficial al CNSAS care să stabilească dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al fostei Securități. Iar informațiile publicate recent confirmă că dosarul nu a fost închis după 18 ani. Snoop a relatat că Pahonțu nu a primit până acum o decizie CNSAS privind calitatea sa de lucrător al Securității, iar verificarea este încă în desfășurare.
Mai mult, CNSAS a primit recent documente noi despre activitatea lui Pahonțu înainte de 1989. Potrivit lui Hodor, acestea sunt cele mai detaliate informații primite până acum și ar putea permite instituției să avanseze spre o concluzie.
Dacă în 2005 a existat o verificare CNSAS în urma unei solicitări a CSAT, ar trebui să existe documentele care să o dovedească. Dacă nu există, atunci trebuie explicat ce a avut în vedere președintele când a spus că „CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS”.
Hodor oferă două variante. Prima, și cea pe care spune că preferă să o creadă: Nicușor Dan a făcut o eroare, din necunoașterea procedurii legale. A doua este mult mai gravă: președintele s-ar putea referi la o informare informală transmisă la un moment dat către CSAT. Și în al doilea caz, ar trebui aflat cine din CNSAS a făcut informarea, pe ce documente s-a bazat și în ce cadru a fost transmisă.
Cea mai stranie parte a cazului este că Pahonțu se afla chiar în categoria persoanelor pentru care verificarea era prevăzută de lege. Dar, potrivit informațiilor făcute publice de CNSAS și investigației Snoop, procedura nu a funcționat normal.
Pahonțu nu a depus declarația pe propria răspundere privind eventuala calitate de lucrător sau colaborator al Securității, document care trebuia să însoțească procedura de verificare. SPP trebuia să transmită documentele către CNSAS, motiv pentru care instituția care trebuia să verifice nu a avut la dispoziție toate documentele necesare pentru verificarea din oficiu. Ulterior, dosarul a ajuns totuși în procedură, în urma unei solicitări formulate de o persoană fizică. Și a rămas acolo timp de 18 ani.
Investigațiile Recorder și Snoop au redeschis o ușă pe care statul nu a reușit să o închidă timp de 18 ani. Investigația Recorder a documentat prezența lui Pahonțu în trupele de represiune trimise la București în decembrie 1989 și a prezentat documente privind prezența sa în zona Intercontinental în noaptea de 21 decembrie. Snoop a mers pe o altă pistă: de ce, după 18 ani, CNSAS nu a emis încă o decizie privind calitatea lui Pahonțu în raport cu fosta Securitate și cum a fost posibil ca procedura să rămână blocată.
Și, culmea, în momentul în care presa a început să pună întrebări, CNSAS a primit noi documente. Potrivit lui Hodor, acestea ar putea fi suficiente pentru ca instituția să poată finaliza analiza despre care vorbim.
Lucian Pahonțu conduce SPP din 2005 și este unul dintre cei mai longevivi șefi ai unei structuri importante din arhitectura de securitate a statului român. Aflăm acum de la șeful statului că, deși nu a făcut o evaluare individuală a lui Pahonțu, apreciază SPP pe baza propriei interacțiuni personale cu instituția. Există motive totuși să credem că o evaluare a CNSAS ar cântări acum un pic mai greu decât evaluarea prin simțurile lui Nicușor Dan.
