Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului a prezentat marți bilanțul primelor 10 luni de mandat. Acesta a susținut în fața jurnaliștilor că, la momentul preluării mandatului, Bucureștiul era „un pacient în comă la terapie intensivă”, așa că primele zece luni de mandat s-au concentrat pe stabilizarea lui.
Primarul general se arată extrem de nemulțumit de situația în care era când a preluat mandatul de la vechea administrație, despre care spune că a fost o „minciună”, care s-a ocupat doar de chestiuni superficiale, lăsând în plan terțiar aspectele importante ale administrării resursei publice.
„Administrația ultimilor ani a fost o minciună, s-a ocupat de chestiuni punctuale de suprafață și a neglijat acele chestiuni fundamentale care fac să funcționeze un oraș. Bucureștiul, așa cum l-am preluat, era un pacient în comă, la Terapie Intensivă, asta este descrierea cea mai potrivită. Și când ai un pacient la Terapie Intensivă, singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să-l stabilizezi.„, și-a început prezentarea primarul general al capitalei.
Nicușor Dan a mai mărturisit că și situația financiară a Primăriei Capitalei era dezastruoasă la momentul primirii mandatului, de vreme ce banii din conturile primăriei erau de o mie de ori mai puțini decât datoriile instituției.
„Am preluat o primărie în faliment, în sensul cel mai propriu al cuvântului faliment, adică n-ai bani să plătești ce trebuie să plătești. (…) Prima întrebare pe care am pus-o când am intrat în primărie a fost: câți bani avem în cont? Răspuns: 3 milioane de lei. A doua întrebare: ce datorii avem? Răspuns: 3 miliarde de lei. Adică noi aveam de dat de o mie de ori mai mulți bani decât aveam în cont. „, a declarat Nicușor Dan.
Acesta spune că s-a concentrat în toate aceste zece luni de mandat asupra stabilizării financiare a instituției, astfel încât primăria să-și recapete credibilitatea și să nu mai stea sub amenințarea blocării conturilor și să poată debloca fondurile pentru investiții.
Totul, prin restructurarea cheltuielilor instituției, reducând cheltuielile cu bunurile și serviciile, dar și discutând cu furnizorii, astfel încât aceștia să nu întrerupă servicii esențiale.