Siria versus Ucraina: mic tratat de discriminare

Siria versus Ucraina: mic tratat de discriminare

În 2014-2015, lumea modernă a fost zguduită de imaginile unui conflict armat de proporții care a generat un dezastru umanitar. În 2022, aceeași lume modernă este zguduită de un alt conflict care generează un alt dezastru umanitar. În ciuda faptului că și într-un caz și în altul vorbim de milioane de civili care au fugit din calea războiului, lumea civilizată europeană a acționat profund diferit. Acest lucru este evident și nu poate fi pus sub semnul îndoielii.

În cele ce urmează, voi încerca să ofer câteva explicații care să ofere niște lămuriri celor care se întreabă de ce Europa, mai ales, a reacționat atât de diferit în cazul conflictelor din Siria și Ucraina.

  • În Siria, realitatea ne arată că avem de-a face cu un război civil, pe când în Ucraina vorbim de un război clasic, de expansiune teritorială a unei mari puteri la nivel global. Războiul din Siria este între forțele guvernamentale și cele de opoziție, și nu riscă, în aceeași măsură ca cel din Ucraina, să cuprindă și țările din jur. Cel din Ucraina, însă, poate fi sămânța unui conflict care să cuprindă întreaga lume.
  • În ciuda dramelor umanitare din Siria, sentimentul că ”ceea ce se întâmplă lor, mâine mi se poate întâmpla mie” lipsește, pericolul extinderii conflictului către țările vecine fiind minim. În Ucraina, în schimb, avem de-a face cu un nou pas pe care Rusia și-l asumă pentru a pune în practică marele vis de a reface puterea URSS, inclusiv prin anexări teritoriale și consolidarea zonelor de influență. Dovadă stau acțiunile din Transnistria, Osetia, Crimeea și cu Belarus. E normal ca teama izbucnirii unui conflict global să fie mult mai mare.
  • Toate războaiele mondiale au pornit din Europa. Mai mult decât atât, tot ceea ce se întâmplă acum seamănă izbitor cu ceea ce s-a întâmplat în anii 1938, încât teama ca acel scenariu să nu se repete este, pe deplin, justificată.
  • Rusia este o putere nucleară în căutarea gloriei de altă dată și liderul politic al Rusiei este imprevizibil. Este normal ca statele puternice ale lumii să fie în alertă maximă atunci când Rusia, în mod direct, declasează, și își asumă, un conflict armat.
  • Țările din jurul Ucrainei sunt toate membre NATO și ale UE. În cazul conflictului din Siria, doar Turcia era membră NATO. În plus, în cazul conflictului din Siria, integritatea teritorială a Turciei nu a fost pusă nicio secundă în pericol, ceea ce, în cazul conflictul din Ucraina este serios chestionat.

Și, totuși, ce vină au oamenii? De ce am tratăm atât de diferit refugiații? De ce a reușit Europa să absoarbă peste 2 milioane de refugiați ucraineni în nici trei săptămâni, fără mari probleme, pe când în cazul refugiaților sirieni au existat chiar și mișcări de masă, susținute chiar de forțe politice, de respingere a acestora?

  1. În primul rând, pentru că războiul din Ucraina este la noi pe continent și pentru că Ucraina este percepută ca victima acestui conflict. Simplu-simplu, în Siria este ”treaba lor” pe când în Ucraina este ”treaba noastră”.
  2. Sentimentul anti-rus este extrem de prezent, mai ales în rândul țărilor din fostul bloc comunist. Ajutorul oferit Ucrainei, și ucrainenilor, este perceput ca o palmă pe care o dăm Rusiei.
  3. Ucrainenii sunt albi și creștini. Oricât de tare nu ne place asta, Europa este încă sensibilă la ”pericolul musulman”. Sigur avem diversitatea și apărarea drepturilor omului statuate ca principii fundamentale, însă suntem mai deschiși să punem asta în practică atunci când omul căruia i se încalcă drepturile este ca noi de pe continent.
  4. Liberii politici, civici și religioși s-au unit pentru a da un mesaj de solidaritate solid pentru Ucraina. În cazul refugiaților din Siria, lumea politica, civică și religioasă a fost extrem de divizată și chiar antagonică în poziții.
  5. Nu în ultimul rând, sirienii (africanii, arabii, musulmanii, etc) au fost percepuți, și încă sunt, ca fiind inferiori europenilor. Da, oricât de tare ar deranja, acesta este cuvântul: inferiori. Trebuie numai să ne aducem aminte de pozițiile publice ale unor lideri politici și civici din anul 2015-2016, chiar și din România, față de refugiații războiului din Siria, pentru a ne înțelege asta. Din păcate, e una din vechile metehne ale locuitorilor bătrânului continent de a-i considera pe cei care nu sunt de aici ”sălbatici” și de a ”ne proteja cultural” de ”invadatori”.

Există o axiomă în sociologie care spune că un comportament depinde de context și de situație. În cazul celor două conflicte, contextul și situația sunt diferite. Efectele asupra populațiilor, în schimb, sunt aceleași. Și trebuie să recunoaștem că în cazul refugiaților sirieni am acționat mânați de o tonă de prejudecăți și stereotipuri. Conștiente, dar mai ales inconștiente. Pentru că, încă, Europa nu este deschisă, așa cum ar trebui să fie, umanității…..

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.