luni, decembrie 5, 2022

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

spot_img
AcasăAvocatul DiavoluluiO poveste din Țara Cumpărăturilor. Băncile centrale luptă războiul lui ieri,pe noi...

O poveste din Țara Cumpărăturilor. Băncile centrale luptă războiul lui ieri,pe noi ne omoară războiul lui azi. Hei BNR, STOP!

Kauf Land. Înseamnă Țara Cumpărăturilor. Un pic de aglomerație. Un cuplu drăguț de oameni mai în vârstă își pune ordonat cumpărăturile pe banda rulantă. Săpunul, șamponul și detergentul în față, nu se amestecă cu brânzică, măsline și alte câteva mezeluri în spate. Nu cumpără punga de hârtie, e un leu cincizeci, cât o ciocolățică cu rom. Pardon, e un leu nouăzeci și cinci acum. Kaufland a scos pungile gratuite de plastic că poluau, deși românii le reciclează de când lumea în sertarul cu pungi.

Cumpărăm acum sacii de plastic pentru gunoi. Bătrânii plătesc cu cardul de plastic. “Nu merge”, le zice vânzătoarea un pic obosită, deși e a abia 10 dimineața. “Nu merge pinul cred, scrie ‘fonduri insuficiente’ aici”. Stânjeniți, bătrânii se uită prin buzunare după cash. Le mai trebuie 108 lei. Banda se oprește câteva minute, oamenii din spate sunt nervoși. Bătrânelul se duce la mașină să mai ia bani. Rămasă singură, cu privirea în pământ, doamna încearcă un telefon către fiica sa: “Mamă, nu ai zis că mi-ai pus 400 pe card ieri?” “Ba da”. Bătrânelul reapare cu bani, roșu în obraji, își cer amândoi iarăși mii de scuze și lucrurile merg mai departe.

Un incident care începe să intre în normalitate. Oameni buni care, cu aceeași bani că înainte, sunt brusc mai săraci. Cuplul din povestea noastră probabil că avea rutina lui – odată la câteva săptămâni își făceau vizita la Kaufland și își cumpărau mâncare, detergent și ce le mai trebuia prin casă. Doar că de data asta prețurile i-au păcălit. Buimăciți, ne dăm seama că buzunarul și cardul se golesc mai repede. Am sărăcit, deși avem aceeași bani.

Banca Centrală a mai ridicat dobânzile. Iar. Am ajuns la cel mai mare nivel din August 2013. O creștere de 1% în dobândă săptămână trecuta, cea mai mare din ultima decadă pentru România. Firește că vinovații pentru inflație, conform ficțiunilor BNR, sunt problemele de aprovizionare internaționale, amplificate de Ucraina și Rusia. Bla, bla, bla…  De ce prietenii noștri francezi au doar 4% inflație față de 14% aici – ei nu sunt afectați de problemele de aprovizionare globala, de Ucraina, de sancțiunile rusești? Francezii vor să cheltuie încă 20 miliarde de euro să lupte cu inflația lor de 4%, după ce au cheltuit deja 26, să ajute populația adică. Și noi? Dacă am avea aur poate ne-am descurca mai bine, dar… Mă rog, cel de la Roșia Montana e blocat de activiști, iar celalalt e pe la ruși, furat de bunicii lui Putin. Oh, voi ce încă îi iubiți pe rusnaci … Noroc că avem gaze naturale pe care le cumpăram la prețuri europene după ce austriecii le extrag din Marea Neagră. Neagră de praful de la miile de combine care triera câmpiile României, locul 3 în UE la exportul de grâu în 2021. Neagră ca mâinile vecinului meu, nea Gojan tractoristul, care la 70 de ani încă muncește la câmp, că are pensia de 1200 lei, aprox 250 euro pentru necunoscători, după 40 de ani de muncă. Între timp, statisticile arată că România a intrat în rândul țarilor bogate ale lumii, cu venitul cel mai mare per capita. Să-i explice cineva lui nea Gojan că dacă un om are capul în frigider și fundul în cuptor, statistic se simte bine.

Chiar se va scumpi pâinea cu 40%, cum anunța zilele trecute profit.ro? Mă îndoiesc. Dublu îndoiesc.

Băncile centrale, somnolente timp de zeci de ani, s-au trezit de vreo 6 luni cu rost. Săptămâna asta România a crescut iar dobânda cheie cu 1%, Ungaria cu 2%. Anglia și-a crescut dobândă cheie de 5 ori în ultimele luni, iar banca centrala americana de 3 ori, inclusiv o creștere mare de .75%. Chiar și Elveția a crescut dobânda pentru prima dată în 15 ani luna trecută. Facem ce trebuie deci?

… nu cumva aceste bănci, inclusiv Banca Centrala Europeană, luptă un război al zilei de ieri, când de fapt războiul de azi e cu totul altul? Băncile centrale sunt de fapt foarte stânjenite că s-au spălat pe cap cu inflația. Că nu va fi deloc, că e tranzitorie… și oops, e la maximul istoric și persistentă. Inflație declanșată de politici monetare și financiare iresponsabile încă înainte de covid și război. Foarte concentrate să-și spele deci păduchii de pe chelie, băncile ar vrea să ne dea un pupic, dar nu pot. Ne dau o palmă în schimb.  De ce? Războiul de ieri era inflația, războiul de azi e creșterea economică.

Trei idei care o să-i supere pe mulți economiști români:

Inflația e la vârf și o să o ia în jos singură. E inutil să o mai atacăm acum prin creșterea ratelor.

Mai mulți economiști americani, inclusiv Paul Krugman (premiu Nobel în Economie 2008), spune că inflația a atins punctul de maxim și o să o ia în jos. Datele despre inflație pe iunie probabil nu o să arate încă inflația scăzând, ne spune el, dar sunt multe semne că inflația își schimba trendul.

Prețurile la cipuri pentru electronice s-au înjumătățit față de 2018, și sunt cu 14% mai mici decât în 2021. Asta schimbă prețul de la laptopuri, la mașini de spălat, la becuri led sau la dispozitive medicale.

Prețurile la transportul de containere au căzut cu 26% din Septembrie 2021. Asta înseamnă că criza logistică a aprovizionării începe să se vindece. Poate și România își rezolvă problemele din port.

Prețul fertilizanților pentru agricultură, impactând piață globală inclusiv roșiile din Londra, ceapa din Johannesburg sau cartofii din Conțești, este cu 24% mai mic decât în luna Martie.

Preturile producătorilor chinezi au fost cu 6.5% mai mici în Mai comparativ cu Aprilie.

Multe supermarketuri gigant, precum Walmart, au început să dea discounturi și se chinuie să scape de cantitățile mari de marfă din depozite. Temându-se de probleme de aprovizionare, aceste supermarketuri au comandat prea mult și acum au în față consumatori mai puțin entuziasmați.

Casele au început să scadă mult în preț peste tot pe glob. Mulți care au cumpărat la vârf anul trecut se vor trezi „săraci cu casa”, cu ratele mâncând aproape tot venitul. Asta scade puterea de cumpărare și cererea globală.

Nori negri – suntem deja în recesiune economică. Nu doar în România, ci în toată Europa. Cifrele ies odată la 3 luni, ni se va spune doar retroactiv.

Sunt multe semnale care vorbesc de recesiune în Europa. Activitatea în sectorul de producție a descrescut pentru prima dată în luna Iunie, și o scădere a comenzilor pe toată regiunea semnalează că asta e doar începutul. Serviciile și turismul țin încă economia mergând, dar o să vedem încetiniri și acolo. E posibilă o oprire completă a gazelor rusești în Germania în mijlocul lunii Iulie. Recesiunea vă scădea și prețul petrolului, împingând prețurile în jos în toamnă. Să nu uitam: cele mai semnificative căderi în prețul petrolului au fost exact la jumătatea anului, și în 2008, și în 2014.

Băncile centrale au ca mandat lupta împotriva inflației, stabilitatea prețurilor, nu creșterea economică, care ține de guvern.

Deci băncile se spală pe cap de creșterea economică și o să o țină pe a lor încă câteva luni. Vom vedea creșteri de dobânzi venind de la băncile centrale vara asta – ei reacționează tardiv ca de obicei, nu pro-activ. Dar dacă economia europeană intră în recesiune, riscul inflației scade, de ce să mai crești dobânzile? Pe de altă parte, nu văd prea bine guvernul. Vine iarna. Trebuie să ajute populația. Nici bani împrumut nu prea mai putem să luăm. Creșterea dobânzilor acum crește riscul/amploarea recesiunii și e o greșeală de politică monetară.

Hei BNR: STOP!

 

Sorin Rizeanu
Sorin Rizeanu
Doctor în Finanțe Internaționale, profesor la Universitatea din Victoria, Columbia Britanică, investitor activ pe bursa americană și canadiană, consultant și antreprenor, Sorin scrie pentru Investigatoria pe teme de finanțe, economie, business si politică.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

2 COMENTARII

  1. […] O poveste din Țara Cumpărăturilor. Băncile centrale luptă războiul lui ieri,pe noi ne omoară războiul lui azi. Hei BNR, STOP!Kauf Land. Înseamnă Țara Cumpărăturilor. Un pic de aglomerație. Un cuplu drăguț de oameni mai în vârstă își pune ordonat cumpărăturile pe banda rulantă. Săpunul, șamponul și detergentul în față, nu se amestecă cu brânzică, măsline și alte câteva mezeluri în spate. Nu cumpără punga de hârtie, e un leu cincizeci, cât o ciocolățică cu rom. Pardon, e un leu nouăzeci și cinci acum. Kaufland a scos pungile gratuite de plastic că poluau, deși românii le reciclează de când lumea în sertarul cu pungi. Cumpărăm acum sacii de plastic pentru gunoi. Bătrânii plătesc cu cardul de plastic. “Nu merge”, le zice vânzătoarea un pic obosită, deși e a abia 10 dimineața. “Nu merge pinul cred, scrie ‘fonduri insuficiente’ aici”. Stânjeniți, bătrânii se uită prin buzunare după cash. Le mai trebuie 108 lei. Banda se oprește câteva minute, oamenii din spate sunt nervoși. Bătrânelul se duce la mașină să mai ia bani. Rămasă singură, cu privirea în pământ, doamna încearcă un telefon către fiica sa: “Mamă, nu ai zis că mi-ai pus 400 pe card ieri?” “Ba da”. Bătrânelul reapare cu bani, roșu în obraji, își cer amândoi iarăși mii de scuze și lucrurile merg mai departe, scrie Investigatoria. […]

  2. […] O poveste din Țara Cumpărăturilor. Băncile centrale luptă războiul lui ieri,pe noi ne omoară războiul lui azi. Hei BNR, STOP!Kauf Land. Înseamnă Țara Cumpărăturilor. Un pic de aglomerație. Un cuplu drăguț de oameni mai în vârstă își pune ordonat cumpărăturile pe banda rulantă. Săpunul, șamponul și detergentul în față, nu se amestecă cu brânzică, măsline și alte câteva mezeluri în spate. Nu cumpără punga de hârtie, e un leu cincizeci, cât o ciocolățică cu rom. Pardon, e un leu nouăzeci și cinci acum. Kaufland a scos pungile gratuite de plastic că poluau, deși românii le reciclează de când lumea în sertarul cu pungi. Cumpărăm acum sacii de plastic pentru gunoi. Bătrânii plătesc cu cardul de plastic. “Nu merge”, le zice vânzătoarea un pic obosită, deși e a abia 10 dimineața. “Nu merge pinul cred, scrie ‘fonduri insuficiente’ aici”. Stânjeniți, bătrânii se uită prin buzunare după cash. Le mai trebuie 108 lei. Banda se oprește câteva minute, oamenii din spate sunt nervoși. Bătrânelul se duce la mașină să mai ia bani. Rămasă singură, cu privirea în pământ, doamna încearcă un telefon către fiica sa: “Mamă, nu ai zis că mi-ai pus 400 pe card ieri?” “Ba da”. Bătrânelul reapare cu bani, roșu în obraji, își cer amândoi iarăși mii de scuze și lucrurile merg mai departe, scrie Investigatoria. […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare