La conferință au mai participat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și reprezentanți ai sistemului judiciar: procurorul general al Parchetului de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Gabriela Scutea, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul Bogdan-Silviu Staicu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător Roxana Ioana Petcu, inspector-șef al Inspecției Judiciare și procuror Mihaela-Florina Focică, inspector șef-adjunct al Inspecției Judiciare.
Potrivit raportului prezentat, se pare că în cursul anului 2022 au fost obținute rezultate catalogate de șefii instituției drept remarcabile. Astfel, în anul 2022, DNA a înregistrat cel mai mare număr de cauze cu soluții de trimitere în judecată, fie prin rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției, de la înființarea instituției.
Mai mult, s-a discutat despre performanțe cu privire la operativitatea soluționării cauzelor, menționându-se că numărul de inculpați trimiși în judecată și a celor condamnați definitiv a crescut, că s-a înregistrat triplarea valorii măsurilor asigurătorii dispuse de procurori, precum și scăderea ponderii achitărilor definitive prin raportare la numărul total al inculpaților judecați definitiv și a ponderii inculpaților achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret.
Tot în 2022, DNA a primit mai multe sesizări de la persoane fizice, de la persoane juridice sau instituții publice (2.193 cauze), punând această creștere pe seama unui nivel de încredere ridicat al cetățenilor în această instituție. Astfel s-a punctat faptul că în 2022 s-au înregistrat cele mai multe dosare – 404 – cu soluții de trimitere în judecată (190 de rechizitorii și 214 acorduri de recunoaștere a vinovăției) de la înființarea Direcției Naționale Anticorupție.
Și numărul inculpaților trimiși în judecată a crescut la 779, din care 252 sunt persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante. Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată 11 demnitari dintre care amintim doi miniștri, patru parlamentari, un prefect, un subsecretar de stat, etc. ceea ce arată o concentrare pe dosare complexe, de corupție la nivel înalt, specifice competenței Direcției Naționale Anticorupție.
Vorbind despre achitări, DNA susține că procentul lor a scăzut cu 11%, dar asta după ce s-a făcut abstracție de efectele deciziilor CCR prin care sute de dosare s-au prescris.
Nu putem, însă, ignora vulnerabilitățile instituției, și aici s-a discutat despre deficitul de procurori, pe fondul menținerii condițiilor de vechime foarte mari, precum și despre efectele deciziilor Curții Constituționale, care a închis multe dosare cu prejudicii semnnificative. Instituția acuză că o vulnerabilitate majoră a sa vine din memodificarea legislației privind extinderea competenței DNA, precum și din existența în continuare a riscului încălcării continuității proceselor aflate pe rolul completurilor specializate prevăzute de Legea nr. 78/2000 și al afectării independenței judecătorilor.