Amintim că, printre altele, Făgetul este plămânul verde al Clujului și că el ar trebui protejat în mod prioritar. Mai mult, există și alternative la distrugerea unei arii naturale protejate.
Pentru a înțelege mai bine mersul și sensul poveștii, vom relua, pe scurt, desfășurarea evenimentelor încă de la început.
În anul 2021, Cătălin Drulă lansa licitație pentru 12 noduri rutiere de autostrăzi, nodul rutier A3 – km 33 fiind inclus pe acea listă. O lună mai târziu, în septembrie, avea loc, la presiunea comunității locale o dezbatere informală pe această temă, în cadrul căreia comunitatea locală din zonă își exprima dezacordul pentru construirea acelui nod rutier, motivând că nu știe nimic de PUG, documentația nefiind împărtășită publicului. Motivația comunității pentru respingerea nodului rutier a fost, însă, aceea că drumurile de descărcare trec printre casele oamenilor, fără trotuare, așa că apar pericole reale pe termen scurt. Așadar, în luna octombrie a anului 2021 se discuta doar despre posibilitatea construirii unui drum ocolitor și era emis avizul de mediu fără evaluarea de mediu pentru PUG Ciurila.
În 2022, nodul Ciurila al autostrăzii era inclus, ca propunere, în dreptul satului Pruniș, cu un drum nou peste dealul Ciurilei și un drum paralel cu DJ107R, care străbătea, culmea, aria protejată Făgetul Clujului – Valea Morii. Are loc atunci o ședință a Comisiei Tehnice pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism, la care comunitatea nu a participat, nefiind anunțată, însă oamenii află despre cele plănuite și reacționează la versiunea de PUG care punea mediul din zonă în pericol. De asemenea, tot în 2022, comunitatea locală depune petiții prin care cere scoaterea nodului, astfel încât să fie protejate zonele împădurite, habitatele naturale și patrimoniul natural.
În luna iunie a aceluiași an, are loc, la cererea comunității locale, prima dezbatere publică pe PUG Ciurila, în versiunea în care nodul rutier era inclus. Aproape 300 de persoane participante la acea dezbatere își exprimau vehement opoziția față de construirea nodului rutier în zona lacurilor Ciurila. Iar în decembrie 2022, Alina Chiriac și Propark depuneau cerere pentru declararea zonei Făget Sud-Colonia Făget drept arie naturală protejată.
În martie 2023 începe redactarea studiilor de pre-fezabilitate și fezabilitate pentru nodul rutier menționat. Tot atunci, are loc și ședința Comisiei Tehnice pe versiunea nouă de PUB Ciurila, din care nodul rutier nu mai făcea parte, însă în zona lacurilor era acum introdus un parc industrial.
În iunie 2023, la presiunea comunității, are loc dezbaterea finală pe PUG Ciurila, în cadrul căreia primăria, Consiliul local și Consiliul Județean Cluj afirmă că nodul rutier nu mai este inclus în planuri. Totuși, comunitatea află despre existența unei analize multicriteriale, componentă a studiului de fezabilitate, și o solicită.
CNAIR răspunde solicitării și spune că analiza este introdusă în studiul de fezabilitate și poate fi publicată după finalizarea acestuia. În octombrie are loc o întâlnire între CJ Cluj, Primăria Ciurila și CNAIR, în cadrul căreia este selectată varianta 3 a SF-ului, iar în decembrie Consiliul Județean Cluj emite, în baza PUG Ciurila, Certificatul de Urbanism favorabil construirii nodului rutier, după ce PUG-ul a fost aprobat cu exact aceeași variantă mascată.
Și ajungem în anul 2024, când, în luna ianuarie, Consiliul Județean Cluj anunță extinederea perioadei de lucru pentru SF-ul aferent nodului rutier până la 31 decembrie 2024. În februarie, activista civică, Alina Chiriac, cere din nou analiza multicriterială de la CNAIR și studiul de fezabilitate de la Consiliul Județean Cluj. CNAIR refuză să furnizeze analiza multicriterială, așa că Alina Chiriac o cere în instanță.
Tot în luna februarie a acestui an, Academia Română emitea avizul favorabil pentru declararea Făget Sud – Colonia Făget drept sit Natura 2000.
În luna iulie a acestui an, CNAIR anunța dezbaterea publică pe tema construirii nodului rutier fără documentație publică și, din nou, fără acea analiză multicriterială, care cuprinde și efectele pe care demersul le va avea asupra mediului.
Observăm, în tot acest șir al evenimentelor, pe care îl și atașăm aici simplificat, cum autoritățile publice, locale și județene, dar și naționale, fac tot posibilul ca un demers care va afecta comunitatea locală și mediul dintr-o arie naturală protejată pe termen lung să se întâmple, indiferent de cine și cum se opune.
Potrivit datelor furnizate de comunitatea locală și puținii ei activiști civici, „acest nod rutier va afecta în mod negativ, iremediabil și inutil viața locuitorilor a 4 localități prin care va fi descărcat traficul intens de pe autostrada A3: Ciurila, Sălicea, Pruniș și Săliște. Acest nod rutier va afecta în mod negativ, iremediabil și inutil aria protejată Făgetul Clujului întrucât tot traficul va debușa, după trecerea prin localități, în aria proteja. Acest nod rutier Ciurila (A3 km 33) va afecta în mod negativ, iremediabil și inutil un peisaj natural și o biodiversitate unice în regiunea Clujului, fără să fie necesar, ba dimpotrivă fiind redundant în contextul implementării DX Tureni și nodului rutier Tureni (A3 km 22) la doar 11 km distanță. Există alternativa construirii nodului de la Vălișoara (A3 km 38), a completării lui, mai degrabă, pentru că e 50 % gata. După ecologizarea bazei Bechtel de acolo, lăsată în paragină să polueze mediul. 40 de ha. Acela a fost în planurile initiale ale autostrăzii, nu cel de la Ciurila. Împreună cu construirea unui drum nou de ocolire a localităților, ÎNAINTE de darea în folosință a nodului. Și cu consultarea și acordul comunităților care sunt afectate de orice proiect de infrastructură mare.
De ce este important? Toate autoritățile implicate în elaborarea și avizarea acestui proiect NE-AU MINȚIT că nu se va descărca autostrada peste casele și natura noastră. Au decis însă prin spatele nostru, prin abuz, să realizeze acest nod în ciuda tuturor argumentelor rezonabile aduse de către comunitate. Avem nevoie de sprijinul oamenilor raționali care nu pun confortul și viteza și traficul mai presus de liniștea și calitatea vieții oamenilor. Care nu pun mașinile mai presus de oameni și natură.
Autoritățile ne-au mințit și acum ne calcă în motoare și poluare. Drumul pe care se va descărca acest nod, DJ 107 R, trece printre casele noastre, NU ARE trotuare, șanțuri de apă și nici un element de siguranță (parapeți), are doar 5-6 metri printre case locuite, și nu poate fi lărgit fără exproprierea unor sate întregi. Acest nod va aduce accidente grave și moarte în comunitățile noastre. Acest nod va ucide liniștea Făgetului, plămânul verde al întregii metropole clujene. Dezvoltarea invocată nu poate veni cu prețul vieții oamenilor și a naturii.„, se arată în petiția care poate fi semnată AICI.
Sigur, până și dezbaterea publică din luna iulie, planificată pentru data de 25 iulie, nu s-a făcut pentru că autoritatea publică dorea să respecte legea, ci pentru că comunitatea locală, prin câteva voci puternice și remarcabile, a solicitat asta. Altfel Făgetul era sufocat fără nicio grijă.
Și acum, lucrurile par făcute tot de formă, deși unii oameni poartă în aceste zile o luptă grea. Poate ultima pe care o mai pot purta pentru protejarea plămânului verde al Clujului…
