Mai multe voci importante din spațiul public și-au exprimat, joi, revolta după refuzul Academiei Române de a-l accepta pe Cărtărescu în Academie, printre care Ana Blandiana și scriitorul Radu Vancu.
HotNews a vorbit cu cei care l-au respins și, de exemplu, scriitorul Valeriu Matei consideră că acesta a insultat poporul român:
„Eu am trimis tuturor membrilor secției noastre un text prin care mi-am exprimat punctul de vedere. M-am referit la afirmațiile pe care le-a făcut Mircea Cărtărescu pe parcursul anilor. Unele, după mine, deosebit de grave. Într-un articol din 2005, numit „O vină istorică. Despre antisemitismul românesc”, Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade. Dar aduce și insulte poporului român, pentru că traduce inexact o afirmație a lui Hannah Arendt, care nu era un specialist în istoria modernă și nu avea instrumente să măsoare antisemitismul, și a afirmat că în Al Doilea Război Mondial, România era cea mai antisemită țară a Europei, ceea nu corespunde adevărului. Mircea Cărtărescu traduce că românii au fost cel mai antisemit popor din Europa. Deosebirea e fundamentală. Nici pe departe poporul român nu este un popor antisemit. Eu am remarcat aceste lucruri, care nu sunt normale. Sigur, ne asumăm toate erorile, dar trebuie să cunoaștem istoria”, a declarat Valeriu Matei.
Nicolae Breban spune că Mircea Cărtărescu „este bun, dar nu de nivelul Academiei”:
„Citindu-i întreaga operă, despre care nu se vorbește decât parțial, și toată reclama făcută cu mulți bani, bani care au venit pentru reclama sa de la ICR (Institutului Cultural Român – n. red.). În Dostoievski sunt zeci de personaje, în Thomas Mann sunt zeci de personaje. La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet. Cărtărescu n-are niciun roman, are o trilogie despre care s-a făcut un tam-tam enorm. Primul volum n-are nicio ficțiune. E o cronică de familie. Tăticul, mămica și Mirciulică. Există niște pasaje acolo care sunt la limita pshiopatiei, dar nu e nebun, face pe nebunul. Cărtărescu este semnul cel mai profund și mai alarmant al capacității sau al incapacității noastre de maturitate civică și psihologică, adică putem folosi materialele cele mai abjecte, cele mai nepotrivite, ca să facem bani. Este un bun scriitor, dar nu e un mare romancier, pentru că nu este capabil de ficțiune”, a declarat Breban pentru HotNews.
Academia Română e condusă de istoricul Ioan Aurel Pop.
Amintim că scriitorul român Mircea Cărtărescu a câștigat peste 20 de premii internaționale, inclusiv Premiul Los Angeles Times Book Prize (2023), Premiul FIL (2022), Premiul Thomas Mann (2018), Premiul de Stat Austriac (2015), Premiul Mondello (2024) și Premiul Formentor (2018).
