Inclusiv povestea întoarcerii lui în România are aspectul unui mit. Îl și vezi stând de vorbă într-o chilie cu Iustin Pîrvu și meditând la binele țării, pe care și-a propus s-o salveze cu bisturiul lui. Hirotonit în anul 2020 de însuși Teodosie de la Constanța, Mindea a declarat public în mai multe clipuri postate pe Youtube că preoția e una dintre vocațiile lui fundamentale și că a simțit chemarea datorită starețului Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț, cunoscut militant al Mișcării Legionare, Iustin Pîrvu.
De altfel, starețul Iustin Pîrvu i-ar fi cutremurat lumea interioră atât de intens, încât a decis să vină și să profeseze ca neurochirug aici, în România, deși spune deschis că nu cunoștea la vremea aceea nici măcar termenii medicali în limba română. Așa a ajuns Mindea să lucreze în România, unde a decis să fie atât medic, fondator de institut imaginar, dar și preot la Constanța.
Mindea a stăpânit de la bun început arta de a se face plăcut, indiferent de mijloace. Căci mijloacele pot fi ușor bănuite. Poate de asta și-a făcut o carieră din a vinde membrane invizibile de colagen cu mii de euro. Avea nevoie de bani ca să-și construiască imaginea asta. În plus, trebuia să-și plătească partea și la Mănăstirea Văcăreștii Noi, cunoscută în județul Constanța ca loc predilect de întâlnire al oamenilor lui Teodosie, unii dintre ei legionari faimoși la nivel local, după cum ne informau, nu cu multe luni în urmă, jurnaliștii publicației Info Sud-Est.
În ultimii doi ani am documentat cazuri variate de pacienți și foști pacienți ai lui Ștefan Mindea. Unii nu mai sunt printre noi, alții sunt, dar au șuruburi înfiletate adânc în coloană în locuri inadecvate, pe care nu le mai poate scoate nimeni, iar alții încă trag să repare pe cont propriu consecințele unor intervenții chirurgicale care i-au nenorocit pe viață.
În tot acest timp, în ciuda reclamațiilor, plângerilor, proceselor și expertizelor, Ștefan Mindea profesează liniștit la Constanța și continuă să nenorocească pe viață oameni.
Aflăm că la nivel local, Mindea e foarte bine “înfipt” și că e foarte necesar, prin banii pe care îi ia de pacienți, unui grup de interese constănțean.
Cu toate astea, sunt cazuri de malpraxis în care dovezile sunt limpezi ca lumina zilei. Multe dintre ele au ajuns sau vor ajunge sub ochii unei instanțe. Și, la un moment dat, ele vor ajunge să cântărească suficient pentru ca acest om să nu mai poată face rău.
Un caz de acest fel, cu dovezi limpezi ca lumina zilei, este cazul Georgianei Trevisiol. Când ghinionul a trimis-o în cabinetul lui Ștefan Mindea, Georgiana avea 45 de ani și o cam durea spatele. Nu știa atunci că avea să plece de la Constanța cu esofagul secționat, grație “îndemânării” neurochirurgului Ștefan Mindea.
Efectele secundare ale încrederii
Tot ce își dorea Georgiana în 2023 era să scape de durerile de spate și de amorțeala membrelor. A primit, în schimb, promisiunea unei operații „moderne, de ultimă generație”, care urma să-i redea rapid normalitatea. Doar că drumul care trebuia să o ducă spre vindecare s-a transformat într-un coșmar medical: după intervenția la coloana cervicală, femeia a trecut prin complicații severe, internări repetate, mai multe reintervenții chirurgicale, un esofag perforat și luni întregi în care a fost hrănită prin sondă.
Astăzi, pacienta povestește cum a fost la un pas de moarte și cum a fost nevoită să plece în Italia pentru a-și salva viața. Experiența ei nu este singulară. Alte mărturii adunate de Investigatoria arată un tipar tulburător: pacienți convinși să accepte intervenții costisitoare, proteze prezentate ca fiind „cele mai noi”, dar care în realitate sunt depășite, și complicații grave ignorate sau minimalizate. Cazul de față nu este doar o poveste individuală despre suferință, ci o nouă piesă într-un puzzle mai mare. O să îi spunem “dosarul moral al lui Ștefan Mindea”. Și o să tot adăugăm cazuri în el până când cineva va decide că omul acesta este un pericol pentru pacienții lui.
Dar să-i dăm, pentru început, cuvântul Georgianei:
“În urma unor dureri de spate și amorțirii membrelor superioare, am decis să fac un RMN în data de 04.01.2023, pe care l-am trimis domnului doctor Ștefan Mindea. După ce s-a făcut verificarea acestui RMN, am fost contactată de asistenta dânsului și sfătuită să vin la un control la Constanța, în data de 10.03.2023, la Clinica Regina Maria – Pozimed, unde am mers împreună cu soțul meu.
În urma controlului mi s-a oferit unica variantă de tratament: operația la cervicală cu înlocuirea cu două proteze C5/6 și C6/7. Mi s-a comunicat că, dacă nu voi face această operație, există posibilitatea să se agraveze și să am dureri în tot corpul. Domnul doctor a fost foarte convingător și m-a sfătuit să fac neapărat această operație.
Am stabilit împreună cu soțul meu să fac această intervenție, deoarece domnul doctor a spus că timpul de recuperare este foarte scurt și că protezele pe care mi le va pune sunt de ultimă generație. Am stabilit să efectuez intervenția pe data de 29 martie 2023, pentru că aveam câteva zile libere de la serviciu.
Am ajuns la Constanța în data de 28 martie 2023, unde am efectuat câteva investigații la spitalul HEKA, în vederea operației care urma să aibă loc a doua zi. Am avut o întâlnire cu asistenta domnului doctor Mindea, care mi-a explicat unele detalii referitoare la operație, și am revenit pe data de 29 martie dimineața la spitalul HEKA pentru internare și operație.”
Când speranța devine bisturiu și bisturiul sentință
Din punctul acesta povestea Georgianei devine una de groază. Și va fi de vazut, pe parcursul ei, nu atât consecința secundară nefastă a bisturiului lui Mindea, ci atitudinea lui de extremă neglijență ce a urmat vătămării pacientei lui. Și asta e greu de înțeles, nu doar din punct de vedere profesional, ci și strict uman. Veți vedea în detaliu de ce. Dar, înainte de asta, să o ascultăm pe Georgiana care vrea să ne spună cum a decurs operația:
“Am fost internată și cazată într-un salon împreună cu altă doamnă și mi s-a spus să nu consum lichide sau mâncare, deoarece urma să fiu operată, fără să mi se spună ora. Pe la ora 15:00 am fost poftită să merg la sala de operație. Am ajuns împreună cu doamna Petronela, asistenta domnului doctor, și am așteptat într-un hol unde erau mai multe uși deschise. Într-un cabinet se efectua o operație de către dl doctor împreună cu echipa lui, iar doamna asistentă a fost certată că m-a adus prea devreme.
După ce s-au certat între ei, am fost chemată într-o sală unde mi s-a administrat anestezia; în câteva secunde am adormit și m-am trezit în altă sală. A venit domnul doctor la mine și mi-a spus că operația a decurs foarte bine, fără incidente, și am fost pusă să mă ridic din pat să fac câțiva pași. Am fost dusă în salon, unde mi s-a spus ca la fiecare oră să mă plimb. La ceva timp a venit domnul doctor în salon și mi-a spus că o să mă doară gâtul o perioadă la înghițire, să mănânc pasat și să beau ceaiuri călduțe, dar durerile vor dispărea după câteva zile.
Pe data de 30.03.2023 am fost externată, mi s-a dat un tratament și am plecat acasă, cu recomandarea să mă întorc pentru consult pe data de 28 aprilie la clinica Pozimed și pentru a efectua o infiltrație. Am ajuns acasă, am urmat tratamentul și recomandările, dar durerea nu ceda. Am trimis mesaj doamnei asistente și am fost chemată la control pe 24 aprilie, când mi s-a făcut un CT și o infiltrație ghidată. Domnul doctor Mindea mi-a spus că operația este perfectă și nu este nimic în neregulă, recomandându-mi să merg acasă, să pun comprese calde la gât și să beau ceaiuri călduțe. Durerile deveneau din ce în ce mai insuportabile, abia mai puteam să înghit lichidele, iar cu fiecare zi ce trecea era din ce în ce mai rău, până am ajuns să nu mai pot înghiți propria salivă.
Anatomia unui eșec medical
Situația continua să fie problematică pentru pacientă. Trecuseră deja luni de la operație și starea ei era din ce în ce mai rea. Și, cum i se umflase gâtul foarte tare și nu mai putea trata durerile acelea infernale cu comprese, așa cum Mindea i-a recomandat după consultul post-operatoriu, Georgiana a decis să meargă totuși la un spital. Și s-a dus, desigur, la cea mai apropiată unitate spitalicească, și anume la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat. Pentru că nu mai putea înghiți absolut deloc și nu se mai putea hrăni, doctorii de acolo i-au recomandat să facă un RMN. A reușit să se programeze astfel la o clinică privată din București, a plătit și a cerut rezultatul de urgență. Cu documentul de acolo, Georgiana s-a prezentat la doctorița Tatiana Chințoiu de la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat, care, imediat ce a văzut imagistica, a trimis-o pe pacientă de urgență la Spitalul Colțea din București, unde a solicitat internarea și operarea de urgență a Georgianei.
Același RMN a fost transmis și doctorului Ștefan Mindea, care spunea în continuare că totul e în regulă.
“Acest RMN l-am trimis dlui doctor Mindea, iar acesta susținea că operația este în regulă. Soțul meu i-a explicat că eram umflată, nu puteam înghiți și eram internată la spitalul din Rm. Sărat, iar acesta a promis că îmi va face o programare la un coleg orelist.”
La Spitalul Colțea, lucrurile s-au accelerat, pentru că medicii de acolo au constatat repede că situația Georgianei era extrem de gravă. Practic, femeia era în pericol real de moarte și o amânare a intervenției, decizie la care Mindea contribuise în acel timp, ar fi însemnat fără niciun dubiu decesul femeii. N-o spunem noi. O spune medicul care a tratat-o la Colțea:
“Pe data de 08.05.2023 am plecat dimineața, împreună cu soțul meu, direct din spitalul municipal Rm. Sărat către spitalul Colțea, unde am fost consultată de dl doctor Bărteșteanu Șerban. Acesta a văzut RMN-ul și a hotărât că este nevoie să fiu imediat internată și, a doua zi, să fiu operată de urgență, deoarece, în urma operației făcute de dl doctor Mindea, a observat că a fost perforat esofagul. Pe data de 09.05.2023 am fost operată de dl doctor Bărteșteanu; mi s-a montat o sondă nazo-gastrică de alimentație. Dl doctor mă vizita zilnic și îmi repeta că am fost la un pas de moarte, dar că încă nu sunt salvată complet. Pe data de 16.05.2023 am fost externată cu tratament și în continuare cu sondă nazo-gastrică, cu care mă alimentam, cu recomandarea să mă întorc pentru a scoate firele de sutură pe data de 19.05.2023. La o zi de la externare, operația a început să se umfle și să se înroșească, iar ulterior a început să curgă puroi. Am fost la camera de gardă la spitalul Colțea, pe data de 18.05.2023, unde am fost consultată, pansată și trimisă acasă cu tratament antibiotic. Pe data de 19.05.2023 m-am întors la spitalul Colțea, pentru că îmi curgea puroi de la operație și am fost din nou curățată și pansată. În aceeași seară m-am întors din nou la Colțea, unde, sub anestezie locală, în sala de operație, mi s-a făcut un lavaj – drenaj latero-cervical dreapta, după care am fost internată. În urma unui examen CT, făcut în data de 22.05.2023, în incinta aceluiași spital, dl doctor Bărteșteanu a decis să mă opereze din nou, deoarece gaura din esofag nu se închisese deloc. Am fost operată în data de 23.05.2023, când mi s-a pus o bucată de mușchi propriu și am fost tratată cu antibiotice.
La câteva zile după operație s-au scos drenele, dar continua să se scurgă lichid de culoare galbenă. Când am văzut că starea mea nu se ameliorează, eram din ce în ce mai slăbită și se scurgea mult lichid galben, eu, împreună cu soțul meu, am solicitat externarea din spital pe data de 01.06.2023, pentru a merge în Italia la un consult, să vedem ce este de făcut.”
De altfel documentele medicale de la Spitalul Colțea confirmă în totalitate povestea Georgianei, după cum se poate vedea aici.
Plecarea în Italia i-a clarificat apoi Georgianei mai multe aspecte importante și foarte interesante. Acolo a aflat că ce i se întâmplase în urma intervenției lui Mindea a fost o uriașă eroare medicală, combinată și cu niște escrocherie. E exact același tipar pe care l-am constatat aproape în toate cazurile cuprinse deja în dosarul moral al acestui personaj.
“Am plecat cu avionul în aceeași zi dimineața, am ajuns în Italia și urgent am mers la spitalul Vittorio Veneto, secția ORL, pentru o consultație, cu speranța să fiu internată și consultată de medicii din secția ORL, eu fiind sub tratament cu antibiotice. Am fost consultată și internată în aceeași zi de urgență, din cauza stării mele precare. Au continuat să îmi administreze tratament și investigații complete, iar în urma discuției cu profesorul secției ORL, care m-a vizitat, mi s-a comunicat că voi fi ținută sub tratament, pansată, curățată și se va aștepta câteva zile pentru a vedea evoluția ultimei intervenții, cu speranța că se va închide gaura din esofag. S-a efectuat un CT în incinta spitalului și s-a constatat că persista problema de la esofag, iar medicul a hotărât că este nevoie de o altă intervenție pentru a închide gaura.
Intervenția a avut loc pe 15.06.2023. Am rămas cu sondă nazo-gastrică o perioadă, până s-a repetat CT-ul pentru a se verifica starea post-operatorie. S-a stabilit că, în sfârșit, s-a închis gaura din esofag, unde s-a mai adăugat o bucată de mușchi propriu. Am început să beau apă și să mă alimentez pe gură. Mi s-a scos sonda, iar înainte de externare s-a mai făcut un RMN de verificare, după care am fost externată fără niciun tratament. De la data externării au urmat investigații și vizite regulate la medicul care m-a operat ultima dată, dl doctor Endy Bertolin.
Pe data de 19.02.2024 am efectuat o vizită medicală la Bologna, la dl doctor Alessandro Gasbarrini, directorul secției de chirurgie vertebrală degenerativă și oncologică. Acesta a vizionat ultimul RMN făcut la cervicală și mi-a comunicat că protezele pe care le am eu la cervicală, puse de dl doctor Mindea Ștefan, sunt demult depășite și nu se mai folosesc, deoarece se uzează foarte repede.”
Astăzi Georgiana are în continuare dureri de spate, deși mâinile nu-i mai amorțesc atât de des. Însă în continuare nu poate înghiți nimic uscat și simte mereu că e strânsă de gât.
Povestea asta nu putea să nu ajungă în fața unei instanțe. Așa că fosta pacientă a lui Mindea a apelat la sprijinul unei avocate, care a decis să o reprezinte pentru că, la rândul ei, a fost impresionată de nivelul de neglijență a lui Ștefan Mindea, mai ales după ce își operase pacienta și aflase de la aceasta că nu se simte bine și i-a recomandat comprese pentru ceva ce, evident, era o consecință a intervenției lui medicale.
Am discutat și noi cu avocata Maria Ioniță, avocat în Baroul Buzău, care o reprezintă pe Georgiana Trevisiol în procesul civil deschis împotriva lui Ștefan Mindea. Fiind ocupată să-și salveze viața prin spitale ulterior, fosta pacientă a lui Mindea nu s-a încadrat în cele 3 luni de la producerea actului medical vătămător, astfel încât să poată deschide proces penal împotriva medicului. Dar procesul se derulează în civil. Avocata Georgianei ne-a explicat situația și spune că, așa cum îi stă în obicei, Ștefan Mindea nu recunoaște nimic. De altfel, de când documentăm noi rateurile lui medicale, Mindea nu și-a asumat niciodată vreo responsabilitate în raport cu pacienții lui. Și asta spune multe și despre calitatea lui umană.
Dar s-o ascultăm pe avocata Maria Ioniță:
“Eu am chemat în judecată și CMI Ștefan Mindea, și Diagnost SRL, cunoscută în Constanța drept Haeka Hospital și Pozitron Medical Investigation, căci și prin intermediul acestora s-au făcut niște acte medicale și, prin urmare, clienta mea, având dovezi în acest sens, respectiv facturi și chitanțe, și am considerat necesar ca și acestea trebuie introduse în cauză în calitate de pârâte, să răspundă în solidar în acoperirea pagubei generate de acest malpraxis. Aceste societăți au formulat la rândul lor întâmpinări și apărări și s-au invocat diverse situații, dar din punct de vedere procedural, eu zic că s-au făcut niște pași importanți pentru a asigura un cadru procesual adecvat și corect. Acum, în septembrie, avem un termen la Tribunalul Constanța în care se vor discuta probele.
E prima situație în care reprezint un client cu o astfel de problemă specifică. Adică am mai fost într-o situație în care am reprezentat doctorul, însă acolo se formulase și plângere penală în termen, în cazul acesta, doamna Trevision nu a formulat la timp plângerea penală, așa că judecata se întâmplă în civil. Dar în situația celalaltă, tot gravă și ea, medicii au fost condamnați, a intervenit prescripția răspunderii penale, pentru că au durat cercetările foarte mult, dar s-a soluționat latura civilă și acolo au fost obligați inculpații la despăgubiri în solidar. Aici, nefiind vorba de o plângere penală, pentru că doamna nu s-a încadrat în cele trei luni în care astfel de plângeri se pot face, am mers direct pe civil.
Eu zic că în România instanțele au deschis ochii pe problema malpraxis-ului și o tratează ca pe o situație gravă, nu ca pe un act civil cauzator de prejudiciu.
Ce pot eu să spun e că am constatat că domnul Mindea este puțin indiferent față de propria sa activitate, pentru că un doctor care își respectă jurământul depus, ar fi trebuit să manifeste puțină atenție. Eu mă refer strict la situația clientei mele. Faptul că mai are și alte situații similare e doar ceva ce știm noi, dar nu are legătură cu cazul clientei mele. În ceea ce mă privește, pot spune doar atât: că domnul doctor a tratat cu mare superficialitate operația în sine și la acest moment refuză să admită faptul că i-a perforat esofagul cu prilejul intervenției. Deci nu-l înțeleg ca om. Pentru că doamna nu putea altcumva să își perforeze singură esofagul. Esofagul a fost perforat în momentul în care domnia sa a efectuat actul medical respectiv. În momentul în care doamna i-a spus că are febră și nu poate înghiți, a chemat-o la control și i-a spus că totul e în regulă, în condițiile în care acolo infecția era fulminantă și a trimis-o acasă. Ori, la acel moment, el trebuia să facă niște investigații ca să vadă ce se întâmplă cu ea. I-a recomandat ceaiuri și comprese. Or așa ceva depășește orice putere de înțelegere. Femeia asta a fost la un pas de moarte. Eu o spun citind actele medicale… S-a văzut cu bani luați și s-a spălat pe mâini. ”
“Dumnezeu să o ajute!”
Ce e cu această spălare de mâini despre care vorbește avocata? Ei bine, Georgiana a pus la dispoziția publicației noastre un schimb de mesaje între soțul ei, disperat atunci că starea femeii se agrava, și asistenții lui Ștefan Mindea. În mesaje se specifică faptul că Mindea îi recomandă femeii o investigație imagistică și “poate găsiți un orl-ist bun!” și i se transmite, prin soț: “Dumnezeu să o ajute!”
De altfel, tonul detașat și mesajele lacunare arată lipsa totală de implicare atât a medicului, cât și a personalului din subordinea sa.
“Nu mai cred în dreptate”
Veți întreba ce fac instituțiile statului cu privire la povestea asta. Păi nu fac nimic. În afara solicitărilor de informare pe care le-am transmis noi către Colegiul Medicilor și Ministerul Sănătății în urmă cu un an, care nu s-au soldat nici măcar cu niște răspunsuri politicoase, unul dintre foștii pacienți ai lui Mindea, Tudor, despre care am scris în trecut, a trimis către o informare către Colegiul Medicilor în ideea de a se autosesiza și de a dispune o cercetare disciplinară în cazul lui Mindea. Facem precizarea că, spre deosebire de o plângere care trebuie făcută de pacient/reprezentat în termen de maximum 6 luni, o informare se poate trimite oricând și Colegiul se poate autosesiza.
Zilele trecute, Tudor a primit răspuns. Practic, Colegiul Medicilor a decis ca, în loc să trateze cu seriozitate un caz atât de grav, cu atât de mulți pacienți afectați pe viață de acest personaj, au tratat informarea ca o plângere incompletă și apreciază că nu este cazul să se autosesizeze pentru că “nu se dă curs plângerilor trimise prin e-mail, nesemnate electronic, fac ori depuse în fotocopii”, dar spun că unele aspecte din informare au făcut obiectul altor cercetări disciplinare. Și gata. Deci atât e important pentru Colegiul Medicilor din România: nu trimiți în fotocopii probe despre un medic care își traumatizează pe viață pacienții.
Și legat de traume, încheiem prin a preciza că mai mulți foști pacienți ai lui Mindea sunt în continuare în suferință și își caută dreptatea prin instanțe sau făcând greve, pentru că justiția nu mișcă nimic. Tudor a făcut un site (pe care îl puteți citi aici) unde și-a povestit experiența cu Mindea și, chiar dacă e un tânăr care încă are motive să se bucure de viață, nu se poate împăca cu gândul că un asemenea om poate face asemenea lucruri și, totuși, să practice liber în continuare o meserie în care a demonstrat nu doar nepricepere și neglijență, și ci o tendință de a profita de bolnavi. Ceea ce, în esență, e teribil.
Cristian Rășină, un alt caz despre care noi am scris, a făcut tot ce a putut apelând la autorități. Și când a primit clasarea dosarului, omul a intrat în depresie, a făcut greva foamei și nici azi nu se poate împăca cu situația prin care a trecut, fără ca cel pe care îl consideră responsabil să plătească cumva.
“Domnii polițiști de la Constanța n-au făcut mai nimic. Asta ar fi ideea. Dosarul a tot fost mutat de la o secție la alta. Văd că nu s-a făcut absolut nimic și n-am mai aflat nimic de el. Tot am încercat să aflu cine îl are în lucru, pentru ca acum să ne trezim că dosarul a fost clasat și fapta nu există. În perioada asta am fost foarte stresat. Iar fizic problemele mele nu s-au rezolvat. Genunchiul nu-l simt, am încercat să iau suplimente, m-au mai lăsat durerile un pic și au reapărut. Nu e bine… Dacă mi-ar fi pus o proteză, așa cum a spus că va face, sigur durerile nu mai reveneau. Azi nu mai cred în dreptate. Tot aparatul de stat din zona respectivă, a Constanței, pare la pământ. Nimeni n-a fost interesat să rezolve cazul ăsta.”
Iar Marius Mariș, pacientul pe care Mindea l-a escrocat de banii din asigurarea americană, despre care am scris anul trecut, a aflat între timp de la Agenția Medicamentului că acesta folosește dispozitive medicale neconforme. Lucru care pare să se fi întâmplat și în cazul lui.
Fostul pacient Mariș a vrut să știe dacă firmele lui Mindea au solicitat și au obținut avizul Agenției Medicamentului pentru activitățile de import, distribuție și prestări servicii în domeniul dispozitivelor medicale, din categoria protezelor cervicale. De asemenea, a solicitat avizele, emise de Agenție, pentru dreptul de exercitare a activităților de import, distribuție, prestări servicii pentru dispozitivul medical proteză cervicală Mobi-C, produsă de Zimmer Biomet.
Amintim că pacientului Mariș i s-au implantat, în cadrul procedurii chirurgicale efectuate de Mindea, trei dispozitive medicale de tip Mobi-C, produse de Zimmer Biomet, aspect pe care fostul pacient îl știe din Foaia de observație clinică general nr 2051, din perioada internării sale la Medstar General Hospital.
Deci a cerut informații despre aceste dispozitive care i s-au implantat, lui Mariș nu i s-a comunicat niciodată vreo informație din partea medicului sau a echipei sale.
“Nu am cunoștință despre proveniența protezelor cervicale care mi-au fost introduse în organism, după cum nu am beneficiat de informații minime obligatorii, care trebuie furnizate pacienților supuși intervențiilor chirurgicale, prin efectuarea implanturilor cu proteze medicale.” – a precizat Mariș în solicitarea formulate către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, specificând că vrea să îi fie confirmată legalitatea sau nelegalitatea activităților prestate de Mindea și echipa lui.
În luna martie a acestui an, Agenția Națională a Medicamentului i-a răspuns lui Marius Mariș, iar răspunsul e revelator pentru acesta, dar și pentru ceilalți pacienți ai lui Mindea, despre care aflăm că încă practică nestingherit neurochirurgia, în ciuda erorilor uriașe comise numai în cazurile documentate de noi.
Astfel, Agenția Națională a Medicamentului spune clar: “În baza de date cu dispozitivele medicale puse în funcțiune pe teritoriul României, deținută de ANMDMR și completată până în martie 2021 de instituția noastră nu se regăsește înregistrat dispozitivul medical proteză cervicală Mobi-C/producător Zimmer Biomet Spine INC SUA”.
Aceeași autoritate din România certifică în clar faptul că: “autorizația de punere pe piață pentru proteza cervicală Mobi-C nu există”.
Cazurile din dosarul moral al lui Ștefan Mindea devin tot mai numeroase. Și, din păcate, singurii care suferă cu anii sunt acești oameni.
Care se simt singuri într-un stat care se vrea a fi de drept. Și care nu mai cred în dreptate. Până la urmă, cam asta e definiția statului eșuat.
