Prostia, singura amenințare serioasă la siguranța națională

Mi-am amintit azi acest episod, pe care mintea mea l-a șters, pentru că nu era despre ceva important. Era despre o fantezie de-a mea de copil. Pe care atunci o luam în serios. Dar nu făceam rău nimănui. Dimpotrivă, unii râdeau…

Am citit azi un comunicat al SRI. Care anunța că a dejucat o operațiune de sabotaj instrumentată de Rusia pe teritoriul țării noastre. Potrivit informațiilor oficiale, angrenarea echipelor specializate și a resurselor tehnice ale Serviciului Român de Informații a permis identificarea imediată a unor colete incendiare, urmată de dezamorsarea lor în siguranță, prevenind astfel inițierea intenționată sau accidentală a dispozitivelor.

În prezent, organele judiciare, structurile polițienești și autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale derulează investigații complexe, inclusiv în cooperare cu parteneri externi, privind acțiunile a doi cetățeni ucraineni suspectați de implicare în operațiunea de sabotaj – se arată în comunicat.

Ce înțelegem noi? Dacă am fi normali la cap, am înțelege că o instituție a statului român a prevenit niște nasoale de la ruși.

N-a fost chiar așa. Pentru că influencerii Rusiei sunt foarte deștepți.

De exemplu, e o fată care crede că, dacă Rusia ar vrea să ne facă rău, ar trimite în grădina Maicii Domnului infractori ruși, cu buletin de Rusia. Că atât poate ea. Și mai sunt și alții foarte deștepți, care susțin același lucru. Sigur, când nu citești în viața ta o carte despre jocuri de putere și influențe obscure, nu ai cum să înțelegi că rușii nu fac lucrurile pe față. Gen, nu te scuipă Igor direct pe tine. Îl scuipă pe Vasile. Și Vasile se amorezează. Și face fix ce vrea rusul.

Ei bine, propagandiștii Rusiei în România au luat știrea aia de la SRI care zice că au prins niște cetățeni străini pregătind niște colete cu dispozitive incendiare cu inițiere de la distanță și au zis că, gata, boss, e Ucraina! Că sunt cetățeni ucraineni. Deci Ucraina e fiartă pe noi. Ne vrea distruși. Țipați cât puteți!

De fapt, SRI vorbește despre “implicarea a doi cetăţeni ucraineni, aflaţi sub coordonarea directă a unor reprezentanţi ai serviciilor secrete ruse”

Ce înțeleg propagandiștii Rusiei din România? Că serviciile secrete ale României și Poloniei sunt proaste.

Da… probabil.

Dar nu la fel de proaste ca ăia care credeau sincer că niște oameni din SRI, printre care și băiatul unui șef de acolo, locuiau în niște blocuri din Rahova. Unde țineau documente secrete de uriașă importanță. Doamne ajută, cum ar veni! Să nu mai fim proști în asemenea hal! Adică e ok să fii prost. Dar nu prost rău, rău!

Din păcate, nu mai avem cum să fim normali la cap. Din simplul motiv că am tot văzut în acești ani întâmplându-se sub ochii noștri nenumărate acțiuni de subminare a statului. În același timp, am văzut principii și credințe încălcate de stat. De un stat care n-a înțeles niciodată care îi sunt cetățenii. Care n-a știut nimic despre ei. N-a știut că își doresc dreptate, cinste și libertate. A crezut că, la fel ca în cazul oamenilor politici, își doresc toți bani. Mulți bani. De asta, și Ceaușescu, pus în fața poporului furios, promitea niște bani în plus. Nici el nu și-a înțeles poporul.

Statul român n-a știut niciodată că e despre justiție. Despre dreptatea aia minimală care îl trimite în pușcărie pe pedofilul care ți-a violat fiica. N-a știut că e despre a ști că ticălosul care ți-a furat dreptatea ta sau a copilului tău mort e acolo unde merită să fie. Și că nu poți trăi liniștit când vezi că niște copii au fost uciși de un alt copil, dar drogat, care nu plătește crima, pentru că e copilul unor oameni cu posibilități financiare. Sau că nu te poți uita la Antena 3 când știi câți bani datorează infractorul-șef statului român. Și nici pe Nicușor Dan nu-ți vine să-l vezi acolo.

Nu e numai despre prostie, însă. Deși nu e greu de ghicit faptul că aici s-a ajuns prin renunțarea treptată la educația sănătoasă. Aia care e și cu competiție, și cu rigori, și cu înțelegerea propriei valori. Aia care spune totul despre cât putem, în general.

Și astăzi pare că putem din ce în ce mai puțin. Și suntem din ce în ce mai singuri. Pentru că fiecare dintre noi, de teama unui viitor greu de suportat, am ajuns să ne ascundem în propriile noastre bule, uitând să ne mai comunicăm ideile cu alții și ajungând cu toții să credem strict în propriile noastre idei, deși viața ne-a tot arătat că de unii singuri nu gândim tocmai excepțional.

Mi-a scris azi cineva că prostia a devenit adevărata amenințare la siguranța națională în ultimii ani, depășind corupția. În mod normal, aș zice că nu e așa. Că un prost nu cântărește cât un mare corupt. Dar privind în ultima vreme la războiul dintre noi, încep să îmi dau seama că poate n-a fost niciodată despre corupție. Chiar dacă ne-a scos din minți. Mai curând a fost mereu despre prostie.

Dar prostia a fost mereu conforabilă. Pentru că mereu exista un prost mai mare decât tine. Și nu te simțeai niciodată prost cu adevărat.

Dar nu ne-am gândit că poate cineva pune toată prostia într-un singur loc și o face să fie perfectă. O face să devină cea mai mare amenințare la adresa noastră și a siguranței noastre. O face să fie tot ce corupția n-a reușit să fie. O face să devină acel punct în care te sufoci și nu mai poate nimeni să înțeleagă că vrei să oprești strânsoarea. Pentru că nimeni nu te mai înțelege. Și nu cred că e dezastru mai mare pentru o societate decât acest blocaj în care toți pierd. Și mulți dintre ei mor. Pentru că refuză orice fărâmă de logică, dacă aceea nu vine de la propaganda rusă.