Controversele privind CV-ul ministrului au reizbucnit după instalarea sa la conducerea Ministerului Apărării Naționale, când a fost întrebat inclusiv de ce nu a efectuat stagiul militar.
„Am lălăit-o cu școala (…). Eu, fiind student, puteam să fac (armata) la finalul facultății și spre 2005 s-a decis că din 2007 nu se va mai face”, zicea el.
Cotidianul „Libertatea” și-a propus să verifice nu diplomele, ci veridicitatea informațiilor inserate de-a lungul timpului în CV-urile publice ale parlamentarului de Argeș. Miza investigației fiind aceea de a arăta cât de credibil este actualul ministru al apărării într-un moment în care România se află la granița unui conflict armat.
Conform unui CV publicat în urmă cu nouă ani pe site-ul Camerei Deputaților, Moșteanu a absolvit Colegiul Național „Alexandru Odobescu” din Pitești în 1992 și, în același an, a fost admis la Facultatea de Automatică din cadrul Universității Politehnice București. În document, durata studiilor era trecută 1992–1995, deși în acea perioadă ciclul de licență la Automatică dura cinci ani.
Întrebat de Libertatea, Moșteanu a explicat că a renunțat după anul III: „Am intrat pe locul 45 la Automatică în 1992. În anul 2 m-am apucat de muncă, ca să mă întrețin, în anul 3 alesesem specializarea roboți industriali, dar nu am mai terminat”.
Aceeași declarație a fost făcută și la Antena 3. Problema? Facultatea de Automatică și Calculatoare nu a avut niciodată o specializare „Roboți industriali”. Aceasta exista doar la Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică din cadrul aceleiași universități.
Întrebat din nou de Libertatea la ce facultate a fost admis, ministrul nu a mai răspuns până la publicarea investigației.
Surse din Politehnică ce au studiat în aceeași perioadă confirmă că anul III era „crâncen”, iar mulți studenți renunțau, în special din cauza examenului de Teoria Sistemelor. Totuși, munca în timpul facultății nu era ceva neobișnuit, spun aceleași surse.
După ce a renunțat la studiile din Politehnică, Moșteanu susține că a lucrat, între 1995 și 1999, ca „Executive Manager la Texas Express”, un club de bowling, biliard și snooker din Regie. În acea perioadă, localul era deținut de două firme controlate de cetățeni greci și un român.
Un alt CV, postat pe site-ul TAROM în perioada în care Moșteanu era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, menționa și un job anterior: agent de vânzări la Canon Service/Messner GMBH, între 1993–1995. Documentul a dispărut între timp, dar a fost recuperat de ziar.
În același CV, ministrul scria că a urmat „Computer Science Faculty” la UPB — o denumire incorectă. Facultatea se numește oficial „Faculty of Automatic Control and Computer Science”, iar Automatica și Calculatoarele reprezintă două direcții distincte.
Conform CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaților, Moșteanu a studiat la Universitatea Bioterra între 1996–1999. În CV-ul de pe site-ul TAROM, figurează însă Universitatea Athenaeum (1996–2000), unde ar fi studiat Management.
Nici Bioterra, nici Athenaeum nu aveau, în acea perioadă, o facultate de Management în sensul clasic. Bioterra oferea Management Agroturistic, iar Athenaeum — Inginerie Managerială.
Taxele anuale erau de 500–900 dolari la Bioterra și 800–900 dolari la Athenaeum, sume mari pentru finalul anilor ’90.
Ministrul explică:
„M-am apucat de o nouă facultate, dar nu a fost atunci o prioritate pentru mine să dau licența, nu mi-a trebuit niciodată diploma în joburile private și în antreprenoriat”.
Moșteanu afirmă că a obținut diploma abia în 2015, la Bioterra — același an în care a intrat în politică și a primit prima funcție guvernamentală.
Totuși, denumirea profilului și a specializării invocată de ministru („Inginerie economică – Inginerie managerială”) nu există în oferta Bioterra, dar există în cea a Universității Athenaeum.
Rezultatul: o diplomă care pare să combine denumiri din oferta ambelor universități.
Mai mult, ministrul și-a trecut în CV doar trei ani de studii, deși programul era de patru ani la momentul când l-a urmat.
Moșteanu nu a clarificat până acum dacă diploma e de la Bioterra sau de la Athenaeum, iar MApN nu a furnizat o copie după document.
Moșteanu susține că nu a efectuat serviciul militar deoarece era student până în 2007, când România a eliminat obligativitatea. Realitatea juridică este alta: prin decretul-lege 99/1990, toți absolvenții de facultate erau obligați să facă armata cu termen redus după finalizarea studiilor, indiferent de vârstă, până la 40 de ani.
În 2015, anul în care Moșteanu a obținut diploma, avea deja 42 de ani. Concluzia: ar fi scăpat de încorporare chiar și fără schimbarea legislației.
În aproape 12 ani, Moșteanu a trecut prin publicitate, telecomunicații și servicii financiare. A lucrat la Scala JWT, Mobifon/Connex, Western Union, Cohn & Jansen și Leo Burnett & Target. Cel mai lung job a fost cel de manager al clubului din Regie, iar cel mai scurt — la Leo Burnett (10 luni). În paralel, în 2004, și-a deschis propria agenție de publicitate la Pitești, Total Branding Partners, unde este și astăzi coproprietar.
În 2015, Moșteanu a intrat în USR și, aproape imediat, în administrația centrală. De atunci, CV-ul său consemnează exclusiv funcții publice.
Investigația Libertatea arată că biografia educațională și profesională a ministrului apărării conține numeroase neconcordanțe: denumiri inexistente de specializări, suprapuneri între universități private, perioade de studiu incomplete, absența clarificării facultății absolvite și o diplomă obținută după 23 de ani. În contextul geopolitic actual, cu un conflict la granița României și cu un minister al apărării care necesită o conduită impecabilă, rămâne întrebarea fundamentală: cât de credibil este Ionuț Moșteanu, omul care gestionează apărarea României într-un moment foarte sensibil în istorie, când avem nu doar probleme interne, ci și o repliere a balanței de putere și un război la graniță?




