marți, iulie 14, 2026

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăȘtiri InterneValentin Jurcan, CNA: „Un jurnalist de investigație NU este un procuror.” Reacție...

Valentin Jurcan, CNA: „Un jurnalist de investigație NU este un procuror.” Reacție după acuzațiile șefei Curții de Apel București privind documentarul Recorder

Valentin-Alexandru Jurcan, vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), critică ferm declarațiile făcute de președinta Curții de Apel București, care a afirmat că difuzarea documentarului Recorder despre justiție la TVR ar reprezenta „instigare împotriva ordinii constituționale”. Într-un mesaj amplu postat pe Facebook, Jurcan afirmă că declarația este „un atac la rolul constituțional al TVR și la libertatea presei” și „profund iresponsabilă”, mai ales venind din partea uneia dintre cele mai înalte voci ale sistemului judiciar.

Conducerea Curții de Apel București (CAB) a organizat joi o conferință de presă, ca răspuns la acuzațiile aduse de câțiva magistrați în documentarul Recorder publicat în această săptămână.

Pe parcursul conferinței, șefa Curții de Apel, judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie, a catalogat dezvăluirile, mai ales difuzarea documentarului de către TVR, drept „instigare publică împotriva ordinii constituționale”.

„Când unul dintre cei mai importanți actori ai sistemului judiciar din România sugerează public faptul că o investigație jurnalistică – difuzată și de postul public de televiziune, în baza misiunii sale legale – ar reprezenta ‘instigare împotriva ordinii constituționale’, nu mai asistăm la o simplă opinie personală, ci la o deformare periculoasă a sensului juridic al termenilor și la o tentativă de intimidare a presei”, a scris Jurcan.

Vezi și O judecătoare de la Curtea de Apel București, înainte de conferința de presă a instituției: „Suntem terorizați de conducere.” A confirmat informațiile din documentarul Recorder

„Un jurnalist de investigație NU este un procuror”, subliniază Jurcan, amintind că presa nu trebuie să probeze cazurile „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, ci să acționeze cu bună credință, rigoare și orientare către interesul public.

„A cere presei să producă doar ceea ce ar trece de testul unui rechizitoriu înseamnă, de fapt, a limita rolul presei și a o obliga să dubleze concluziile autorităților statului, nu la a investiga / chestiona însăși instituțiile statului”, mai arată el.

Jurcan explică standardele jurnalismului de investigație, care trebuie să includă:

• documentarea solidă;

• verificarea și coroborarea informațiilor sensibile, critice sau acuzatoare;

• dreptul la replică efectiv, nu formal;

• structură care să nu manipuleze percepția;

• proporționalitate între acuzații și probe;

• respectarea demnității persoanelor sau protejarea identității lor (protejarea surselor);

• transparență metodologică minimală.

El amintește că TVR este un serviciu public autonom, cu obligația legală de a asigura informarea corectă a cetățenilor, pluralismul opiniilor și dezbaterea liberă asupra instituțiilor statului, inclusiv Justiția.

„A afirma că simpla difuzare de către TVR a unei anchete critice reprezintă un ‘atac al politicului instituționalizat’ dovedește o lipsă de logică: serviciul public de televiziune, la fel ca oricare entitate media, este chemat să servească interesul public, nu să protejeze imaginea instituțiilor publice de critică”, continuă acesta. 

Vicepreședintele CNA invocă și rolul presei ca „watchdog al democrației”, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„Investigațiile jurnalistice în materie de justiție fac parte din aceste principii și 

• sunt legitime și necesare, atâta timp cât se bazează pe fapte, documente și mărturii;

• pot și trebuie să ridice întrebări incomode despre independența sistemului judiciar, despre eventuale abuzuri sau complicități;

• beneficiază de o protecție sporită a libertății de exprimare, întrucât vizează funcționarea unei puteri a statului, nu simple dispute de ordin privat.

A reduce un astfel de demers jurnalistic la un ‘film foarte artistic, cu pretenții de documentar’ este, desigur, un drept la opinie, dar este – în egală măsură – o minimizare retorică a rolului de control democratic pe care îl are un jurnalist de investigație. Totul se agravează în momentul în care în aceeași afirmație este introdusă acuzație de ‘instigare publică împotriva ordinii constituționale’. Efectul nu mai este doar unul polemic ci de delegitimare potențial penală a activității jurnalistice”, se arată în postare.

„Instigare împotriva ordinii constituționale” – ce spune legea

Jurcan clarifică faptul că expresia are un sens strict penal:

a) Instigarea publică – art 368

Articolul prevede un îndemn clar, serios, adresat publicului, de a comite fapte prevăzute de legea penală. Așadar, criticarea instituțiilor fie ele de rang constituțional, sau exprimarea unor opinii dure, sunt departe de a fi suficient pentru îndeplinirea prevederilor acestui articol.

b) Acțiuni împotriva ordinii constituționale – art. 397

● Acest articol se referă la acțiuni armate întreprinse în scopul schimbării ordinii constituționale ori a îngreunării sau a împiedicării exercitării puterii de stat, ori la acțiuni violente de același tip.

● Ordinea constituțională înseamnă ansamblul principiilor și instituțiilor stabilite prin Constituție: stat de drept, separarea puterilor în stat, pluralism politic, drepturi fundamentale ș.a.m.d.

„Un documentar de investigație, fie el critic și incomod, care expune mecanisme de ‘captură a justiției’, dar care nu îndeamnă la violență, la răsturnarea prin forță a instituțiilor sau la comiterea de infracțiuni, pur și simplu nu poate îndeplini elementele constitutive ale instigării din art. 368 și nici pe cele din sfera art. 397. Este pur și simplu o încercare de intimidare, nicidecum o opinie.”

Concluzia lui Jurcan: declarația este un atac la libertatea presei. 

„Din perspectiva cadrului legal și constituțional, având bună credință și respect pentru litera și spiritul legii, se pot trage câteva concluzii:

● TVR își exercită misiunea legală atunci când difuzează un documentar de interes public major privind modul de funcționare a justiției.

● Libertatea presei și libertatea de exprimare sunt protejate constituțional, cenzura fiind interzisă. A pune sub semnul întrebării, cu limbaj cvasi-penal, simplul fapt că TVR difuzează o investigație jurnalistică este în contradicție stridentă cu însăși protecția constituțională de care beneficiază TVR și orice entitate media.

● A invoca ‘instigarea împotriva ordinii constituțională’ este nu doar disproporționat și nefundamentat juridic, ci, de la nivelul de la care s-a făcut afirmația, este o dovadă a lipsei reflexului democratic în privința libertății de exprimare și o lipsă de control emoțional într-un moment de expunere publică”, a conchis vicepreședintele CNA.

Georgiana Costea
Georgiana Costea
Licențiată în Relații Internaționale și Studii Europene, cu un masterat în același domeniu, Georgiana Costea a debutat în presă abordând politica internă și externă. Între timp, s-a concentrat pe zona economică, cu accent pe energie și IT, în cadrul revistei de business Forbes România.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare