(Amenajamentul silvic este planul acela în baza căruia știm ce urmează să se taie, unde, de ce. E legea, actul normativ al pădurii, dacă vreți. Și are nevoie să fie revizuit și aprobat ca o lege). 

Acest amenajament se aplică inclusiv ariilor sit Natura 2000 din Cluj, adică ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii de exemplu sau ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia. Pentru că în arealul Ocolului Silvic Cluj intră aceste arii protejate, amenajamentul silvic are nevoie de evaluare adecvată și avizul de mediu se dă după ce această evaluare adecvată este făcută.

Acum, pentru acest plan, evaluarea de mediu este în realizare. Voi reveni cu povestea acestei evaluări separat. Deocamdată, de reținut că fără aviz de mediu, planul nu este legal și nu ar trebui să fie să fie în vigoare. Faptul că nu există nici ordin de ministru pentru aprobare, (bine, nici nu poate exista fără aviz de mediu), nu face decât să înrăutățească ilegalitatea tuturor tăierilor în baza acestui plan. Orice tăieri. Oriunde, în arie protejată sau nu. 

Anul trecut s-a tăiat brutal și urât în Făget, pădurea plămân a Clujului, arie protejată. Am scris atunci și am primit niște răspunsuri halucinante de la autorități, cum că tăierile au fost legale, dar doar executate prost și despre cum România își taie ariile protejate ILEGAL, dar cu acte ”în regulă” emise de autorități.  

Cică l-ar fi amendat pe operator pentru greșeli, dar în rest… au tăiat și copacii afectați și aiaelasăcă. 

La finalul anului trecut și anul acesta s-a tăiat în pădurea Hoia, celălalt plămân al Clujului. 

Au fost descoperiți târziu, după ce răseseră deja încă 2 ha. 

Foto: Foaia Transilvană

Da, la ras, deși ei zic că dacă lași o bandă de 3 copaci, asta… 40m, în realitate maxim 20 m (da, i-am măsurat) între hectarele tăiate câte 2, nu se numește la ras, și oricum nu se taie la ras în ariile protejate. Aici nu e arie protejată, este doar o arie propusă spre protejare. Și neluată în seamă de autorități, în ciuda valorii de biodiversitate dovedite. 

Articolul 71

Aplicarea tratamentului tăierilor rase

(1) Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este admis numai în arboretele de molid, pin, larice, echiene și relativ echiene, de plop euramerican, de salcie selecționată, precum și în cazul lucrărilor de substituire ori refacere a unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente. (deci, doar dacă nu se mai poate altfel…)

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeței de pădure care se parcurge cu tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este de maximum 3 hectare inclusiv, cu excepția arboretelor de plop euramerican și salcie selecționată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea mecanizată a terenului în vederea reîmpăduririi, situație în care suprafața este de maximum 5 hectare inclusiv. Între parchetele cu tăieri rase pe parchete mici se păstrează o distanță de minimum două înălțimi de arbori. Alăturarea parchetelor în cazul tăierilor rase pe parchete mici este permisă numai după realizarea stării de masiv pe suprafețele parcurse anterior.

2 ha + 2 ha = 4 ha, mai mult decât limita admisă… 

În Hoia au tăiat stejari seculari, cireși, paltini, carpen, tei, specii foarte valoroase, pretinzând că amenajamentul, ”planul decenal” (Caragiale îmi vorbește în aceste adrese ca și cum, să-l ascultați cum începe să vă vorbească mai departe…) identificase parcela respectivă cu specii nevaloroase economic și trebuie înlocuite. Și pentru că era nevoie de substituire, au decis ”tratamentul tăierilor rase”… 

Extras din adresa 6680/16.04.2026 a Romsilva la întrebările mele dacă tăierile în baza amenajamentului silvic fără aviz de mediu sunt legale. Găsiți tot răspunsul mai jos. 

”Masa lemnoasă” odată identificată a fost și doborâtă. Cu ”respectarea legislației silvice în vigoare”…, cică. 

Foto: Cristian Bâtea – platforma primară a tăierilor în februarie 2026

Deci. Vorbim de parcela 106A. Și de substituiri, (ca să se justifice ”tratamentul” la ras). Și de un panou public obligatoriu, dar fără informațiile importante, cum ar fi nr APV-ului (autorizația de exploatare), expusă. Sau nah, ștearsă. Halal respectare a legilor… 

Foto: Cristian Bâtea – panou tăieri Hoia februarie 2026

Apoi vorbim de reacții complet contradictorii ale autorităților. E legal, cum nu? 

Dar e și murdar un pic. Și oricum nu verificăm decât dacă apare în presă. 

Extras din răspunsul către organizația care a sesizat autoritățile, media și a cerut verificarea tăierilor. 

Ea a fost tăiată anul acesta la ras cu o bandă în mijloc adică la neras total. Pentru verificări, nu vă panicați, au trimis la parchet să vadă dacă e ras sau neras. 

Fâșia, în poza de mai sus. Măsurată la data de 19 aprilie 2026, are maxim 20 de m lățime. 

”Între parchetele cu tăieri rase pe parchete mici se păstrează o distanță de minimum două înălțimi de arbori.” zice legea 334/2024 = Codul silvic, dar cine să se uite cât de înalți sunt copacii ăștia… și să calculeze că fâșia asta nu le ajunge nici la jumate…. 

Am zis să verific tot ce se povestește la presă și în adresele răspuns, așa că m-am dus la amenajamentul silvic, cel care era anul trecut ca o scrisoare pierdută uite-o nu e, obținut greu de mine anul trecut pe whatsapp și apoi publicat chiar și pe site-ul ministerului. (Cum, nu știți că asta este în sine o victorie?) 

Dar, cum vă spuneam m-am întrebat ce înseamnă legal, conform legilor în vigoare, conform planului de amenajament, ce înseamnă acest ”totul e conform legilor în vigoare” pe care îl tot primim ca răspuns. 

Curat caraghioz!… Pardon, să iertaţi, coane Fănică, că întreb: bambir… ce-i aia, bampir? 

Și m-am dus să-l văd, ca să număr steagurile, cum ar zice Caragiale. 

Și-am găsit parcela 106A, încadrată la ”Arborete slab productive și provizorii”

Așadar, dragă Pristanda, slab productiv înseamnă salcâm, gorun cu frasin, tei. Majoritatea în clasa a IV-a de producție. 

DS Cluj a tăiat cireș, stejar, carpen și ”alte specii”. Rezultă din APV și din răspunsul lor.

Lasăcă să pui gorunul (o specie de stejar) și teiul la slab productiv și apoi să plantezi gorun, prin metodologie, e cumva cel puțin ciudat. Nu-s specialist, nu, dar îmi pot da cu părerea pe logică, ceea ce vă doresc și dumneavoastră.

Acuma: la reîmpăduriri ni se spune să se plantează gorun (în proporție de 70%!!!), stejar (10 %) și paltin (10%). 

Două la primărie, optspce, patru la şcoli, douăzeci şi patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci… 

Deci, stai, cum? Tăiem gorun ca să plantăm gorun? 

Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale… Din această dilemă nu puteţi ieşi… Am zis! 

Tăiem stejar ca să plantăm stejar? 

Doamne păzeşte, coane Fănică, să trăiţi, patruzeci şi patru, în cap… patruzeci şi patru… Cum zic, unul-două, poate vântul… ori cine ştie… 

Și stați așa, că încă nu e tot. 

Parcela tăiată anul trecut a fost plantată și mai mult nu s-a prins. 

Stejar plantat dar care nu s-a prins… bine, nici nu păreau bine puși. 

Contradicții sau minciuni? 

Curat murdar, coane Fănică, tăierea, dar și transportul

După ce m-am uitat în planul de management să văd ce aveau planificat, chiar dacă nu avizat corect și aprobat prin ordin de ministru să taie, m-am dus la documentele de exploatare, adică în SUMAL, aplicația Inspectorul Pădurii, la APV (actul de punere în valoare) și la avizul de transport a masei lemnoase rezultate din exploatare. 

Și am dat de data de 17 martie, cea în care se transportă în doar 3 ore!!! 

Lemnul de foc fiind tăiat în perioada 1 ianuarie – 28.02.2026. 

Iată APV-ul (Actul de punere în valoare, autorizația de exploatare cum ar veni), să-l recunoașteți că e același comunicat de Romsilva. 

Legendă: Qvercinee = stejar, adică stejarii, în toate speciile lor (stejar pedunculat, gorun, cer, gârniță, stejar pufos etc.). 

Iată și Avizul de transport. După ce tai, trebuie să duci lemnul de acolo, și nu se mai poate decât cu aviz de transport, cu poze, cantități, ore, traseu. 

Aici vedem  mai în detaliu că s-a tăiat stejar pedunculat, tei, carpen și cireș. Ca lemn de foc și lemn rotund. 

Cireșul (Prunus avium) este unul dintre cele mai valoroase tipuri de lemn. Economic vorbind, lemn de mobilă de lux, instrumente muzicale, furnir prețios. Pe piața europeană, un metru cub de cireș de calitate poate valora de 5-10 ori mai mult decât un metru cub de fag obișnuit. A-l clasifica drept „specie nevaloroasă economic” și a-l tăia ca lemn de foc este fie o eroare gravă de amenajament, fie o minciună deliberată. Ca biodiversitate, cireșul sălbatic crescut până la vârstele alea împreună cu stejarul pedunculat este o raritate cum în Europa nu mai găsești. Noi nu suntem în stare să protejăm secularii, darămite să vedem valoarea de biodiversitate înaintea celei economice. Apoi tăiem la slab productiv, cel mai prețios lemn. De cireș. 

Apoi vine teiul (Tilia sp.) carele nu e nici el lemn inferior. E folosit în sculptură, tâmplărie fină, apicultură de mare valoare, și are o importanță ecologică uriașă ca specie meliferă și de adăpost. În plus, teii seculari sunt arbori protejați în multe țări tocmai pentru valoarea lor ecosistemică. Lasăcă noi îi punem pe foc. 

Carpenul (Carpinus betulus) e unul dintre cele mai dure lemne europene, folosit tradițional pentru unelte, parchet, instrumente. Nu e lemn de foc, e lemn de specialitate. Lasăcă. Pe foc. Substituit. 

Stejarul pedunculat (Quercus robur), quercinee nobilă, (doar ca funfact: Robi, stejarul secular din Hoia, protejat ca arbore remarcabil, este Quercus robur) lemn de construcție și mobilă de cea mai înaltă calitate, cu ciclu de creștere de 80-150 de ani, adică ajunge la maturitate pe la vreo 100 de ani, poate trăi încă de 2-3-4 ori pe atât… Un stejar secular tăiat ca lemn de foc reprezintă o pierdere de biodiversitate ireversibilă. Lasăcă, pe foc!.  

Acuma, dincolo de durerea și absurditatea asta de a arunca la foc lemn prețios, dacă cei 12,05 mc din ultimul aviz de transport au fost tăiați în perioada legală din APV (înainte de 28.02.2026) dar transportați abia pe 17.03.2026, este… 

unde nu e moral, acolo e corupţie, şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!…” Auzi d-ta mişelie, infamie 

cum ar spune Caragiale, pentru că nu se încadrează în termenele din APV. 

Romsilva afirma sus și tare că e totul curat, coane Fănică, în răspunsul nr. 6680/16.04.2026 către subsemnata, că „recoltarea s-a realizat cu respectarea legislației silvice privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport”, și totuși, murdarită sau nah, cel puțin infirmată de avizul de transport din 17.03.2026. Și de multe cioate proaspete găsite nemarcate în 19 aprilie 2026. 

Dacă lemnul transportat pe 17.03.2026 a fost tăiat efectiv după 28 februarie 2026, atunci e și mai grav, că și exploatarea s-a desfășurat în afara perioadei autorizate din APV, ceea ce constituie exploatare forestieră fără autorizație valabilă, un pic de infracțiune conform Codului silvic? Dar cine să verifice? Cine să se revolte? Că vorba aia, Romsilva e a Ministerului Mediului și Pădurilor și pădurile ”e” la Romsilva. 

Clasificarea tăierilor din Hoia ca tăieri de arbori bolnavi cum spun cei care taie efectiv, sau ca arborete „slabe productiv” în amenajament, poate ascunde două lucruri, ambele grave, adică murdare: 

• fie amenajamentul a fost întocmit greșit sau fraudulos, cu descrieri ale parcelelor care nu corespund realității din teren punând acolo specii slabe productiv, când ele nu există, (curățând mizeria de a tăia lemn prețios cu pretext de boală, slab productiv pentru foc), tocmai pentru a justifica o exploatare care altfel nu ar fi fost aprobată. Poate de aia nu are încă avizul de mediu amenajamentul? Adică în zona aceea nu este nici măcar un singur salcâm. 
• fie lemnul a fost recoltat și valorificat ca lemn de calitate superioară, dar declarat în acte ca lemn de foc, ceea ce înseamnă o diferență uriașă de preț încasată informal, adică niște furt clasic din patrimoniul forestier public. 

Dacă adăugăm la asta că pentru niște cioate de stejar, cireș, și tei tăiate după, adică în aprilie 2026, că încă mai curgea seva din trunchiuri, nu știm când a fost transportul și nici cum de a fost posibil să fie tăiate și să curgă seva din ele la 2 luni după tăiere…. 

De-aia noi astăzi când am mirosit ceva cumva… Dacă e ceva la mijloc… Da, aşa, dacă e trădare, adică dacă o cer interesele partidului, fie! Dar cel puţin s-o ştim şi noi! 

APV-ul menționează „lemn de foc și lemn rotund”, dacă cireșul și stejarul au ieșit din pădure ca lemn rotund (bușteni) deci prețios și nu ca lemn de foc, prețul de referință e complet diferit, și asta ar trebui verificat față de ce s-a declarat în SUMAL. De aceea ne-am tare bucura dacă nu am mai fi mințiți și amânați în răspunsuri atunci când cerem procese verbale cu marcajele, cu ce s-a scos, cum, când etc. 

Oricum am da-o, coane Fănică, e murdar ce e aici. E trădare. Și vrem s-o știm și noi. 

Ce se poate deduce este că a fost deranj mare provocat de apariția în presă și revolta civicilor pe o asemenea exploatare. Mai mare ca la Făget, că acolo s-a stins focul repede. Și-a fost o singură persoană care s-a agitat. 

Deși, tot fără aviz de mediu și fără ordin de ministru pentru amenajamentul silvic. Mai repet, poate ne aude cineva, poate ne răspunde și Ministerul Mediului despre cum consideră că se poate tolera așa ceva. 

Deci, să recapitulăm: acte de punere în valoare emise în baza unui amenajament silvic neavizat de mediu, în apropiere de arii protejate, pe un teritoriu propus spre protejare. Extinse și reluate la distanță de cam 1-2 ani de când erau ele chiar planificate și începute. Tăieri de arbori valoroși, cireși, tei, stejari seculari, printre care un stejar secular cu 1.70 m lățimea de tăietură.

Și cel puțin câteva zeci fără marcă în afara perioadei incluse în APV. 

”Articolul 104: Marcarea arborilor 

(1) Arborii destinați tăierii se inventariază și, în funcție de natura tăierii, se marchează, după caz, cu dispozitive speciale de marcat, în conformitate cu regulamentul prevăzut la alin. (4). Pentru lucrările de conducere și îngrijire a arboretelor cu vârsta până la 30 de ani nu se folosesc dispozitive speciale de marcat.” (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/294392)

Tăieri proaspete la data de 19 aprilie 2026 

Astfel încât parcelele au rămas fără arborii de rezervă genetică și locul o durere scobită în inima animalelor pădurii. 

Și apoi, lemnul transportat repede repede când intră civicii pe fir și descoperă mizeria, pardon, exploatarea. 

De-o pildă, conul Fănică: moşia moşie, foncţia foncţie, coana Joiţica, coana Joiţica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache… 

La partea de transport, când am vrut să verific în detaliu dacă e sau nu curat murdar cum pare, am dat de un alt conundrum (o chestiune greu de rezolvat sau înțeles prin citate din teatrul absurd, așa zicea probabil că zicea în sinea lui Caragiale, nu am găsit altă rimă). 

Adică, am vrut să verific termenele. Și m-am dus la Codul silvic, ultimul, cel actualizat că ne-a cerut Europa pentru PNRR cu jalon direct și toate cele. Să nu ziceți că nu s-a respectat. S-a. Că onoarea din PNRR e onoare. 

Și acolo am găsit art. 20: Sistemul informaţional integrat pentru păduri – Codul Silvic din 2024 (Legea 331/2024)

1. Normele metodologice referitoare la provenienţa lemnului, trasabilitatea, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

[…….]

(4) Materialele lemnoase din sortimentul furnir se transportă în condiţiile alin. (1), pe acestea aplicându-se concomitent elemente de marcare chimică şi digitală, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului Autorităţii în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Ce înseamnă asta, Zoițico? 

Păi înseamnă că transportul e reglementat de o metodologie (ah, iubesc acest cuvânt românescocomunist, îl bate pe Caragiale la ironie intrinsecă) și că ea, metodologia trebuia să intre în vigoare în 12 ianuarie 2025 termenul de intrare în vigoare a noului Cod Silvic + 6 luni = 12 iulie 2025. 

Nu le-am găsit nici cu AI web search din ăla tare, dar accept contrazicere dacă există. 

Ei?… s-a pus patruzeci şi patru de steaguri? 

S-a pus, coane Fănică, s-a pus… Poate unul-două să le fi dat vântul jos… da’ s-a pus… 

Așadar, avem un nou și vicios cerc gol în care ne învârt autoritățile românești și anume: se dă legea în baza unei metodologii amânate cu 6 luni de la intrarea în vigoare, în 6 luni nu se poate, lasăcă uită toată lumea, și uite-așa legea nu poate fi aplicată și produce efecte cum vrea fiecare să interpreteze și să răspundă. 

Dacă ești ministru de mediu, zici că trebuia, dar altcineva nu a, dacă ești Romsilva zici că da, așa e, s-a pus, poate vântul. Și aia e. 

Dacă ești Gardă de mediu sau forestieră națională, zici că nu ți-a zis nimeni, dacă ești din cea locală, zici că tu nu ești din zona ariilor protejate, lăsați că știm noi cum sunteți voi curioși, ong-iștilor, nu mai poate nimeni să se dezvolte de voi. Așa că, lăsați, lasăcă. În termenul de 30 de zile pentru informații o să uitați, apoi reveniți, dacă mai aveți putere, apoi facem măgărușul încă o dată, vă tai microfonul, remember? Și lasăcă de la capăt. 

Vă atrag numai subtil atenția că în noul OUG 57/2007, proaspăt modificat, schimbat în punctele esențiale dar să se schimbe pentru bobor, avem, iată, revoluționar, o metodologie care se va publica la…, hai spuneți voi. Da. Se va publica la 6 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor. Și acelea tot cu categorii de pădure, ce se poate proteja strict, asta pentru biodiversitate, și ce se poate tăia pentru lemn de foc = ”combustibil fosil” și dezvoltare. Tot așa, definim ce e de făcut prin lege, apoi lăsăm normele concrete la latitudinea interpretărilor și numărătorilor de steaguri. Poate vântul. 

Ce ne facem, coane Fănică? 

Pupat toți, piața Independenței, aasta rivuluției. 

În sănătatea alegătorilor… cari au probat patriotism si mi-au acordat… asta… cum să zic de!… zi-i pe nume de!… a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, si eu ca rumânul imparţial, care va să zica… cum am ziţe… în sfârsit să trăiască! (urale şi ciocniri) 

Hoia rămâne cu 4 ha de pădure rară rasă, asta cum să-i zic, zi-i pe nume: tăiată cu tratament de drujbă decisivă, zeci de stejari seculari rași, cireși maturi doborâți, tei scoși din rădăcini. Nuuu, nu la ras, dar cu bandă de 3 copaci între două loturi de câte 2 ha rase cum am zițe. 

Un căprior rămâne fără casă…

și dacă nu ați simțit niciodată durerea unui animal căruia nu îi mai pasă de pericol pentru că și-a pierdut casa…, să știți că ea există acum, la 2 pași de Cluj. 

Curat constituţional! Muzica! 

Clujul rămâne cu mai puțin aer curat. Cu o zonă care a fost plantată cum zice nou alesul domn director al Romsilva? ”Conform tipului natural ȘI fundamental de pădure”. 

După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Am luptat şi am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! ieri bigotismul, azi liber-pansismul! ieri întristarea, azi veselia!… Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituţional! 

Normal că am fost să văd minunea. 

Și asta e ce am văzut. 

Da, au plantat. O dată în toamnă probabil, pe prima parcelă tăiată (nu, nu la ras… doar fără să fi rămas vreun copac în picioare cum s-ar zice). Din care s-au prins foarte puțini. Și o dată zilele trecute pe a doua parcelă. 

În timp ce din ultimii copaci tăiați încă mai curgea, încă mai curge seva… Adică, da, au plantat, dar au mai și tăiat în plus. 

Acum așteptăm 20 de ani să avem umbră… și un căprior nu mai are casă. 

Vă las și câteva video-uri cu povești de rupt sufletul. Nu, nu doar cu căprioare. Ci cu copaci. Care au fost.

https://www.youtube.com/playlist?list=PLmlesXcNTZ1UG9qPJFVL0pvTuz_OtZY3h 

Iar casele și blocurile din vale speră să nu vină dealul peste ele… 

Și știți ce am mai văzut? Încă un anunț, că începe încă un parchet… 

Foarte aproape de acesta… În zona cu fagi… de data asta… deci, va urma… 

Cluj, îți mor pădurile și încă nu îți dai seama cât de grav este. Rămâi și mai trist și mai mințit.