Potrivit informațiilor publicate de Digi24, judecătorii Tribunalului Vrancea au desființat sentința emisă anterior de Judecătoria Focșani și au dispus punerea de îndată în libertate a fostului demnitar, cu condiția ca acesta să nu fie reținut sau arestat în alte cauze.
Decizia vine după ce, în luna aprilie, Judecătoria Focșani respinsese solicitarea de eliberare condiționată, apreciind că nu erau întrunite toate condițiile necesare pentru acordarea acestui beneficiu. Instanța superioară a avut însă o interpretare diferită a situației juridice și a decis admiterea contestației formulate de Vâlcov.
Cazul fostului ministru a rămas în atenția opiniei publice încă din perioada în care procurorii anticorupție au instrumentat dosarul care avea să devină cunoscut drept „Dosarul Tablourilor”. Ancheta a scos la iveală existența unor opere de artă valoroase, lingouri de aur și importante sume de bani, despre care procurorii au susținut că proveneau din activități ilicite.
Darius Vâlcov a fost condamnat definitiv în mai 2023. După pronunțarea sentinței, acesta a părăsit România, fiind ulterior localizat în Italia. După cum au relatat la acel moment mai multe publicații naționale, autoritățile italiene au aprobat extrădarea sa, iar fostul ministru a fost adus în țară pentru executarea pedepsei.
Între timp, situația sa juridică a cunoscut o nouă evoluție. După cum arată publicația Economica, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat prescrierea faptelor de trafic de influență, ceea ce a condus la reducerea pedepsei de la șase la cinci ani de închisoare, fiind menținută condamnarea pentru infracțiunea de spălare de bani.
Prin decizia definitivă pronunțată de Tribunalul Vrancea, Darius Vâlcov beneficiază acum de liberare condiționată înainte de executarea integrală a pedepsei. Hotărârea încheie un dosar care a marcat scena politică și judiciară românească și care a reprezentat, de-a lungul anilor, unul dintre cele mai mediatizate cazuri de corupție la nivel înalt.
Numele fostului ministru a devenit cunoscut la nivel național în contextul așa-numitului „Dosar al Tablourilor”, în care procurorii au susținut că acesta ar fi ascuns opere de artă, lingouri de aur și importante sume de bani provenite din activități ilicite.
