Într-o scrisoare adresată comisarului european pentru Justiție și Statul de Drept, Michael McGrath, europarlamentarul solicită ca ambele situații să fie analizate în viitorul Raport privind statul de drept în Uniunea Europeană.
Demersul vine după adoptarea Hotărârii nr. 1348/2026 a Secției pentru judecători a CSM, document care susține existența unui „atac fără precedent” asupra independenței justiției și care nominalizează, printre cei considerați implicați în acest fenomen, partide politice, organizații neguvernamentale, jurnaliști și cetățeni activi în spațiul public.
Potrivit comunicatului transmis de USR, pe lista menționată în documentul CSM apar formațiunea USR, organizațiile Funky Citizens, Expert Forum, Declic și Corupția Ucide, dar și publicațiile G4Media și Recorder.
Vlad Voiculescu consideră că o asemenea abordare depășește limitele apărării independenței justiției și poate avea efecte de intimidare asupra vocilor critice din societate.
„Când o instituție a statului ajunge să întocmească liste cu jurnaliști, ONG-uri, partide și cetățeni care îi critică activitatea și îi etichetează drept participanți la un presupus atac împotriva justiției, nu mai vorbim despre apărarea independenței justiției. Vorbim despre riscul folosirii autorității instituționale pentru intimidarea criticilor legitimi”, a declarat europarlamentarul USR.
În sesizarea transmisă Comisiei Europene, Voiculescu susține că documentul adoptat de CSM tratează inclusiv numărul articolelor publicate despre conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și despre Consiliul Superior al Magistraturii drept argument pentru existența unei presupuse campanii împotriva sistemului judiciar.
Europarlamentarul atrage atenția și asupra faptului că legitimitatea hotărârii este contestată chiar din interiorul magistraturii. Potrivit acestuia, Asociația Forumul Judecătorilor din România și mai mulți judecători care au participat la adunările generale invocate în document au afirmat public că respectivele reuniuni au avut ca principal subiect salarizarea magistraților și nu au discutat despre liste cu partide, ONG-uri, jurnaliști sau cetățeni.
De asemenea, Voiculescu amintește că Secția pentru procurori a CSM a criticat public analiza statistică folosită în hotărârea Secției pentru judecători, apreciind că aceasta nu este suficientă pentru a susține concluziile formulate în privința fenomenului prescripției.
În aceeași scrisoare adresată Bruxelles-ului, Vlad Voiculescu face referire și la Dosarul „10 August”, pe care îl consideră un test esențial pentru capacitatea statului român de a investiga și sancționa eventualele abuzuri ale forțelor de ordine.
Reacția sa vine în contextul în care magistrații Tribunalului Militar București au dispus achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei Române, judecați pentru abuz în serviciu în legătură cu intervenția în forță a jandarmilor împotriva protestatarilor din Piața Victoriei, în august 2018.
Voiculescu compară durata și rezultatul acestui dosar cu rapiditatea cu care au fost soluționate cauzele privind agresarea unei jandarmerițe în timpul acelorași proteste.
„Pentru cei care au agresat o jandarmeriță, justiția a dat condamnări definitive în doi ani și jumătate, în două cazuri cu executare. Pentru cei care au gazat 30.000 de oameni, același sistem a dat, astăzi, achitări după opt ani”, afirmă europarlamentarul.
Acesta merge mai departe și leagă verdictul de o problemă sistemică a justiției române.
„Și mai amar că această sentință vine astăzi, pe 15 iunie, la 36 de ani de la mineriada din 1990. Un alt caz gravisim de violență împotriva cetățenilor rămas fără răspuns. Aceasta nu este o eroare a sistemului. Este chiar modul în care funcționează sistemul – această omertă de grade, interese și complicități care nu se mai simte responsabilă față de nimeni. Cu atât mai puțin față de cetățean”, susține Vlad Voiculescu.
În opinia sa, diferența dintre ritmul în care au fost judecate dosarele care îi vizau pe protestatari și cele care au avut ca obiect presupuse abuzuri ale autorităților ridică semne de întrebare privind funcționarea sistemului judiciar.
„Justiția română a demonstrat că poate acționa rapid atunci când dorește. Întrebarea legitimă pe care o ridică Dosarul 10 August este dacă aceeași viteză și aceeași determinare sunt aplicate indiferent de cine se află în fața instanței”, mai arată europarlamentarul.
Prin sesizarea transmisă Comisiei Europene, Vlad Voiculescu solicită evaluarea Hotărârii nr. 1348/2026 a CSM atât din perspectiva independenței justiției, cât și a libertății presei, analizarea impactului pe care aceasta îl poate avea asupra spațiului civic și libertății de exprimare, precum și includerea Dosarului „10 August” printre cazurile relevante pentru evaluarea duratei procedurilor judiciare și a efectelor prescripției.
„Cetățenii care au ieșit în stradă pentru a apăra statul de drept merită să știe că instituțiile sunt evaluate cu aceeași exigență cu care ei au apărat valorile democratice. Raportul privind statul de drept trebuie să reflecte realitatea, chiar și atunci când aceasta este incomodă pentru cei aflați la putere”, concluzionează Vlad Voiculescu.
, prin care mai multe publicații, organizații civice și actori politici sunt acuzați că participă la un „atac” împotriva justiției, precum și evoluțiile din Dosarul „10 August”, soldat recent cu achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei Române.){kind=link}