Potrivit organizațiilor semnatare, această abordare contravine flagrant legislației în vigoare și reprezintă o tentativă de a transfera responsabilitatea statului către autoritățile locale și proprietari privați, în timp ce adevărata problemă – lipsa compensațiilor – rămâne nerezolvată.
România și-a asumat, prin Strategia UE pentru Biodiversitate 2030, protejarea strictă a minimum 10% din teritoriul național, în special a zonelor cu valoare ecologică excepțională, precum pădurile primare și seculare. Mai mult, acest angajament este explicit condiționat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Jalonul 13.2, de accesarea fondurilor europene.
Procesul presupune cartografierea zonelor pe criterii științifice clare și instituirea unui regim în care intervenția umană să fie inexistentă. În paralel, statul are obligația de a crea mecanisme de finanțare pentru a compensa corect proprietarii afectați de restricțiile de exploatare.
ONG-urile avertizează însă că Ministerul Mediului încearcă să evite tocmai această obligație legală.
„Acordul proprietarului este o invenție pentru a evita plata compensațiilor. Ministerul se teme de obligația legală care vine la pachet cu restricțiile: plata unei despăgubiri juste și prealabile pentru proprietarii privați și comunitățile locale”, a declarat Valentin Sălăgeanu, Coordonator de Campanii pentru Păduri și Biodiversitate la Greenpeace România.
Acesta atrage atenția că resursele financiare există, dar sunt blocate sau direcționate ineficient: „Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) dispune de un buget uriaș și trebuie să disponibilizeze fonduri pentru conservarea biodiversității”.
Reprezentanții Agent Green susțin că miza depășește simpla conservare a unor zone naturale și ține de securitatea întregului teritoriu național în fața crizelor climatice.
„A lăsa măcar un 10% din țară în voia naturii ar securiza 90% din restul teritoriului în fața fenomenelor meteo extreme. Asta necesită o asumare transpartinică comună a primarilor și ministerului, care de data asta trebuie să plece capul și pixul în fața științei”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Criticile vizează direct conducerea Ministerului Mediului. Declic acuză continuitatea unei politici care favorizează interese economice în detrimentul mediului.
„Observăm cu tristețe că, la fel ca predecesorii dânsei la ministerul Mediului, doamna Buzoianu uită că poziția pe care o ocupă are rolul de a proteja mediul, nu de a proteja interesele celor ce taie pădurea sau distrug arii naturale de mare valoare”, a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic.
La rândul său, Platforma pentru Adaptare Climatică subliniază că dialogul cu proprietarii nu poate fi substituit de declarații politice.
„Acordul proprietarilor nu se câștigă prin declarații, ci din compensații plătite la timp. Ministra Mediului are această responsabilitate pentru că România colectează miliarde de lei prin taxe exact pentru conservarea naturii”, a afirmat Ciprian Gălușcă, coordonator al platformei.
ONG-urile avertizează că impunerea condiției acordului proprietarilor și consiliilor locale poate bloca complet desemnarea zonelor de protecție strictă, compromițând angajamentele europene ale României și expunând statul la sancțiuni financiare, dar mai ales la pierderi ireversibile de patrimoniu natural.
În lipsa unei corectări rapide a direcției, organizațiile de mediu anunță că vor continua presiunea publică și juridică pentru respectarea legii și a criteriilor științifice, considerând că protejarea naturii nu este negociabilă.
