Conform rechizitoriului, în urma acestor acțiuni ar fi murit patru pacienți. Într-un al cincilea caz, procurorii susțin că a existat o tentativă de omor, iar în cazul unui al șaselea pacient ar fi fost date indicații pentru reducerea tratamentului, însă acestea nu au fost puse în aplicare.
Una dintre principalele acuzații vizează reducerea deliberată a dozelor de noradrenalină, substanță esențială pentru menținerea tensiunii arteriale la pacienții aflați în stare critică. Anchetatorii susțin că unor pacienți li s-ar fi redus nejustificat tratamentul de susținere a funcțiilor vitale, iar în anumite situații nu ar fi fost efectuate manevrele de resuscitare, deși personalul medical avea obligația de a interveni. Pentru a ascunde presupusele intervenții, medicii ar fi consemnat în foile de observație valori care nu reflectau tratamentul administrat în realitate. Procurorii au identificat și o practică denumită în cadrul secției „nora pentru vizită”. Aceasta ar fi constat în creșterea temporară a dozei de noradrenalină în timpul vizitelor aparținătorilor, astfel încât aceștia să nu observe reducerea sau întreruperea tratamentului. După plecarea familiei, doza ar fi fost redusă din nou la valori minimale.
“Raționamentul” din spatele acestor practici îngrozitoare ar fi fost aglomerația din spital, astfel că eliberarea de paturi era imperios necesară și ea se făcea prin orice metode, inclusiv prin accelerarea decesului în cazul unor pacienți aflați în stare gravă. Și vorbim de pacienți care încă ar mai fi avut mulți ani de trăit, dacă depășeau boala.
Pentru a înțelege pe deplin care a fost situația, INVESTIGATORIA a consultat referatul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, un document greu de parcurs, nu neapărat prin prisma multiplelor elemente tehnice și medicale pe care le conține, ci, mai ales, prin prisma faptelor pe care le descrie cu lux de amănunte.
Ca și în alte cazuri de fapte îngrozitoare petrecute în instituții publice, a existat un avertizor de integritate în persoana directorului de îngrijiri din cadrul Spitalului Sfântul Spiridon. Această persoană a prezentat anchetatorilor un fapt cât se poate de cert și verificabil: de joi, 4 aprilie, până sâmbătă, 6 aprilie, în cursul acestui an, pe secția ATI a spitalului au murit în jur de 20 de pacienți. Și nu, nu e vorba de niște zile fatidice sau despre vreo coincidență. Pentru că în acele zile, pe fondul aglomerării spitalului, doi medici au decis să reducă cantitatea la noradrenalină sau să o subtituie cu ser fiziologic în cazul unor pacienți care ocupau, din punctul lor de vedere, inutil paturile din secție.
Vorbim de sânge rece și de calcule pragmatice, care poziționau niște oameni în ipostaza de “surplusuri”, devenind astfel vieți “de lăsat”. Iar totul s-a desfășurat după un plan bine stabilit, începând de la strategia de administrare a substanțelor medicale, astfel încât oamenii să moară, până la repartizarea lor în anumite saloane, care erau, de facto, niște saloane ale morții garantate.
Potrivit procurorilor, una dintre medicii inculpați este acuzată de patru infracțiuni de omor calificat, instigare la fals intelectual și fals intelectual. Faptele de omor vizează patru pacienți decedați în mai 2023 și în aprilie 2024. O altă doctoriță este acuzată de două infracțiuni de omor calificat, în legătură cu decesele a doi pacienți înregistrate la 4 aprilie 2024, precum și de instigare la fals intelectual. Un al treilea medic este trimis în judecată pentru tentativă de omor calificat, faptă care ar fi avut loc la 13 aprilie 2023.
Cea de-a patra doctoriță este acuzată că ar fi încercat să determine săvârșirea infracțiunii de omor calificat. Procurorii susțin că, în martie 2022, aceasta ar fi transmis unei asistente indicații privind reducerea tratamentului vasopresor, consemnarea unor informații diferite în documentele medicale și neefectuarea manevrelor de resuscitare. Cele două asistente medicale sunt acuzate de mărturie mincinoasă, după ce ar fi dat declarații necorespunzătoare adevărului în fața anchetatorilor. Una dintre acestea este acuzată și de fals intelectual.
Pentru stabilirea situației de fapt, procurorii au administrat un probatoriu complex. Ancheta a inclus cercetări la fața locului, ridicarea și analizarea datelor informatice stocate de dispozitivele medicale, audieri de persoane, expertize medico-legale, o exhumare, precum și percheziții domiciliare și informatice. Cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împreună cu polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri.
Cazul de la Spitalul Sf. Pantelimon a devenit unul dintre cele mai controversate dosare din sistemul medical românesc, după apariția acuzațiilor privind decesele suspecte ale unor pacienți internați la Terapie Intensivă. Trimiterea în judecată a celor șase cadre medicale marchează o etapă importantă a procedurilor judiciare. Instanța va trebui să analizeze probele administrate de procurori și să stabilească dacă acuzațiile se confirmă.
Povestea de la Sfântul Pantelimon, așa cum apare ea în rechizitoriul procurorilor poate fi consultată aici:
 și două asistente medicale au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în dosarul cunoscut public drept „Dosarul Noradrenalina”.){kind=link}