Tel Drum: radiografia unui jaf de milioane de euro

Tel Drum: radiografia unui jaf de milioane de euro

Înțelegerea afacerii Tel Drum presupune o incursiune în istorie. Pentru că afacerea are rădăcini atât de vechi, încât ea nu poate fi analizată în anul 2021 fără a înțelege puzzle-ul istoric și politic care a permis apariția ei și dezvoltarea ei ca grup infracțional organizat. Pentru că , de fapt, nu despre o afacere este vorba, ci de o gașcă de prieteni ai lui Liviu Dragnea, care au profitat de un anumit context pentru a avea acces constant și nemijlocit la banul public.

Tel Drum a luat ființă în anul 1969, când s-a înființat Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Teleorman, transformată ulterior în Regia Autonomă Tel Drum. În anul 2002, Regia Autonomă Tel Drum a devenit societate comercială pe acțiuni. La momentul acela, Dragnea exercita primul său mandat de președinte al Consiliului Județean Teleorman de aproape doi ani. Metoda de privatizare a fost stabilită de Consiliul Județean Teleorman.

Potrivit unei surse care se afla în încăperea în care s-a stabilit felul în care urma să se facă acea privatizare, carnetul de sarcini a fost luat de Marian Fișcuci, colegul de școală a lui Liviu Dragnea, pe care Dragnea îl adusese la Consiliul Județean și-l prezentase tuturor drept “omul meu”.

Acțiunile la purtător au fost făcute ulterior. În actul constitutiv al Tel Drum, actualizat în 2009, capitalul social subscris și vărsat era de 2.388.687,50 lei, din care 121.930 lei erau integral vărsat în numerar și 2.266.697,50 lei era vărsat în natură, divizat în 955,475 acțiuni la purtător, cu valoare nominală de 2,5 lei fiecare. Atunci, societatea a emis în formă materială 62 de titluri cumulative pentru un număr de 955.459 acțiuni la purtător și 25 de acțiuni la purtător, seria JJ, numerotate de la 0000001 la 0000025.

Din conducerea Tel Drum au făcut întotdeauna parte oameni foarte apropiați lui Liviu Dragnea. Colegi de trupă, colegi de școală, prieteni de familie, oameni de încredere: Petre Pitiș. Mugurel Gheoghiaș, Liviu Dobrescu, Marian Fișcuci, Mirela Costache, Florea Nedea.

Ancheta în dosarul Tel Drum a început destul de târziu. În anul 2017, DNA îi cerceta pe Petre Pitiș, Florea Neda, Ion Florian și pe Mircea Vișan pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Alături de ei, în vizorul procurorilor intraseră și companiile Tel Drum SA și SC WFA IMPEX SRL.

Abia din anul 2020, Liviu Dragnea ajunge să fie numit în corelație cu dosarul Tel Drum, procurorii arătând că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman ar fi emis și semnat hotărâri și dispoziții, cu încălcarea legii, acte indispensabile pentru procedura de atribuire a contractului care, între altele, au inclus o condiție restrictivă ce avantaja SC Tel Drum SA.

Procurorii susțin că, prin Liviu Dragnea, firma Tel Drum ar fi beneficiat de date confidențiale ce au avantajat-o la obținerea unor contracte cu bani europeni pentru reabilitarea unor drumuri județene din Teleorman.

În cursul procedurii de atribuire s-ar fi falsificat și înlocuit date, inclusiv prin introducerea condiției restrictive ce favoriza societatea Tel Drum, asigurându-i câștigarea licitației”, arată procurorii.

Dragnea este acuzat de procurorii anticorupție de comiterea următoarelor fapte: constituire a unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul, instigare la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are că rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă participației improprii.

În calitatea lui de președinte al Consiliului Județean Teleorman, Dragnea ar fi inițiat un grup infracțional organizat din care ar fi făcut parte funcționari din administrația locală și persoane din mediul de afaceri.

Grupul infracțional organizat, cu tentacule în întreaga administrație publică locală și în board-ul Tel Drum, a acționat în perioada 2001-2017 în scopul de a obține, în mod fraudulos, sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală și înlesnirea accesului la informații confidențiale.

Scopul grupului era acela ca firma Tel Drum să obțină bani europeni, prin semnarea unui contract de reabilitare a 55 de kilometri de drum județean, mai precis DJ 701, în valoare de 114.263.011 lei

Pentru a asigura Tel Drum de primirea acestei sume uriașe, Dragnea ar fi emis și semnat hotărâri și dispoziții, cu încălcarea legii, incluzând chiar și o condiție restrictivă ce avantaja SC Tel Drum SA în raport cu ceilalți ofertanți.

Tot atunci, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, Dragnea ar fi făcut demersuri și ar fi contribuit astfel încât firma Tel Drum SA să câștige și contractul de reabilitare a peste 50 km din DJ 506, un alt drum județean din Teleorman, în valoare de 62.482.442 lei, dintre care suma de 6.930.138 euro provenea din fonduri europene.

Procurorii spun că, în cursul procedurii de atribuire, s-ar fi falsificat și înlocuit date, inclusiv prin introducerea condiției restrictive ce favoriza societatea Tel Drum, asigurându-i câștigarea licitației.

Un audit al Comisiei Europene a fost realizat la începutul anului 2011, cele două proiecte făcând obiectul unei verificări suplimentare. Pentru că o serie de nereguli s-au remarcat în cursul misiunii de audit, Comisia Europeană a recomandat Autorității de Management al Programului Operațional Regional să aplice o serie de corecții Consiliului Județean Teleorman, corecții ce au ajuns în final la 100%.

La momentul acela, Autoritatea de Management se afla în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, condus de Elena Udrea, în timp ce la conducerea Consiliului Județean Teleorman se afla Liviu Dragnea.

Abia în martie 2017, când ministerul era condus de Sevil Shhaideh, Autoritatea de Management a aplicat o penalizare pentru întreaga sumă eligibilă în proiect. Pentru DJ 701, Comisia Europeană a solicitat inițial corecții de 25%; abia în 2016, OLAF a realizat propria anchetă asupra proiectului și a dispus corecții financiare de 100%, prin Nota de constatare nr.77676/19.08.2016, prin care la valoarea contractului verificat s-a aplicat diferența de 75%, suma neeligibilă fiind astfel echivalentul corecției de 100%.

Penalizările au fost contestate în instanță de Consiliul Județean Teleorman, speța DJ 701 fiind câștigată inițial de instituția județeană. Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale confirma, în 2017, că în luna aprilie a anului 2014, corecțiile financiare aplicate ambelor proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere din Teleorman au fost plătite de la bugetul de stat.

După sesizarea OLAF, pe firul acțiunii au intrat și procurorii DNA, care menționează într-un comunicat transmis presei pe 13 noiembrie 2017 mai multe elemente cheie ale fraudei care cutremurase atât bugetul național de stat, cât și forurile europene.

Astfel, cu privire la proiectul de reabilitare al Drumului Județean 701, procurorii îl indică pe Liviu Dragnea, în calitate de suspect, drept creierul care coordonase constituirea unui grup infracțional organizat, în scopul fraudării banilor europeni.

„Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încălcarea dispozițiilor legale privind exercitarea funcției, a emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale și prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Nicolae Dragnea și Mugur Bățăuș, cu intenție, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA și implicit pentru membrii grupului infracțional organizat, și-au încălcat atribuțiile legale și au determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006, prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA.”

În concluzie, diferența dintre prețul ofertat de TelDrum SA și cel mai mic preț ofertat constituie un prim prejudiciu creat în dauna bugetului de stat, iar valoarea acestuia este de 25.600.927 lei, după cum susține DNA.

Procurorii au fost sesizați chiar de OLAF cu privire la aspectele cu caracter infracțional constatate în privința fostului șef al Consiliului Județean Teleorman, în ciuda faptului că și acum Liviu Dragnea neagă că ar fi avut legătură cu Tel Drum sau că ar fi avut un interes direct în favorizarea acestei companii în a câștiga contracte publice, în ciuda oricărei dovezi care arată că Tel Drum a câștigat toate contractele consistente puse la bătaie de Consiliul Județean Teleorman.

Cu toate acestea, elementele constatate ca fiind în neregulă au determinat oprirea, pentru două luni, a plăților intermediare pentru Axa II a Programului Operațional Regional – Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport.

 Dar infracțiunile s-au ținut lanț și nu s-au oprit doar la cele două proiecte…

În cursul anului 2014, reprezentanții Tel Drum SA au depus o cerere de finanțare în cadrul POS CCE 2007-2013 în vederea achiziționării unei stații de mixturi asfaltice. În septembrie 2015, între Ministerul Fondurilor Europene, desemnat ca Autoritate de Management a Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice și SC Tel Drum SA a fost încheiat un contract pentru acordarea finanțării nerambursabile.

Tel Drum SA a publicat pe site-ul www.fonduri-ue.ro anunțul de achiziție la data de 02.09.2015, iar firma WFA Impex SRL a fost declarată câștigătoare, prin simularea, de fapt, a procedurii de atribuire, pentru că reprezentanții Tel Drum au fost cei care au negociat prețul și condițiile achiziției utilajului de la WFA Impex SRL, care era doar un interpus scriptic în procedură, această societate neavând nici experiența și nici capacitatea de a furniza utilajul în mod independent.

Mai mult, grupul infracțional organizat a depus declarații false cu privire la conflictul de interese între Tel Drum și WFA Impex SRL, de vreme ce WFA Impex SRL era într-o situație de afiliere cu Tel Drum SA iar între Petre Pitiș, Neda Florea și Ion Florian era atât o relație profesională cât și una personală.

În realitate, WFA Impex SRL funcționa ca o societate satelit pentru Tel Drum SA, rețetă pe care s-a mers în continuare și după ce Tel Drum a intrat în insolvență, pentru ca acționarii companiei să-și mențină nivelul ridicat de trai și să poată face în continuare concediile împreună.

Tot atunci, s-a mărit în mod nejustificat valoarea devizului general depus de WFA Impex SRL, Tel Drum SA fiind de acord să achite suma de 200.000 lei fără TVA pentru amenajarea terenului, deși terenul era deja amenajat și cimentat, suma de 500.000 lei pentru montaj, totul cu ajutorul muncitorilor de la Tel Drum SA și suma de 871.840 lei pentru cheltuieli diverse și neprevăzute.

Documentele nereale au fost ulterior utilizate pentru acordarea sumei de 4.849.375 lei cu titlu de cheltuială eligibilă nerambursabilă, sumă obținută pe nedrept de Tel Drum SA.

Cererea de finanțare și documentele au fost depuse de către reprezentantul legal al SC Tel Drum SA, Petre Pitiș, și de către managerul de proiect, Mircea Vișan. Pitiș a depus în anul 2014 declarația de angajament prin care se obliga să furnizeze contribuția proprie ce îi revenea din costurile eligibile aferente proiectului, să finanțeze toate costurile neeligibile aferente proiectului, să se asigure, la data semnării contractului de finanțare, că toate condițiile de eligibilitate sunt respectate strict.

Tel Drum SA nu avea la acel moment asigurată cofinanțarea, iar Tel Drum făcea eforturi pentru a identifica o unitate bancară care să-i acorde banii, în condițiile în care avizele departamentelor de specialitate avizaseră negativ acordarea creditului. Procurorii arată că, după refuzul autorității de management de acordare a finanțării, demersurile privind achiziționarea au avut o perioadă de stagnare, având în vedere că Tel Drum SA nu putea să achiziționeze utilajul din fonduri private.

Norocul li s-a schimbat, însă, peste noapte celor de la Tel Drum, pentru că în luna iulie a anului 2015 a fost aprobată nota privitoare la necesitatea suplimentării creditelor de angajament pentru finanțarea proiectelor aflate în lista de rezervă și, astfel  proiectul depus de Tel Drum SA a devenit finanțabil.

În cuprinsul contractului încheiat la data de 14.09.2015 se arată că beneficiarul, adică Tel Drum, acceptă finanțarea nerambursabilă și se angajează să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în contract.

Perioada de implementare a proiectului se încheia la data de 31 decembrie 2015, iar perioada de durabilitate era de 5 ani de la finalizarea implementării proiectului. Valoarea totală a proiectului a fost stabilită la suma de 12.315.184 lei.

Petre Pitiș, în calitate de director general al Tel Drum SA, avea cunoștință de toată activitatea derulată în cadrul societății și cunoștea situația de conflict de interese în cadrul procedurii de atribuire a contractului de furnizare, atât prin prisma relației între cele două societăți cât și prin prisma relației pe care o avea cu Ion Florian, în mod personal. Cu toate acestea, a mers mai departe cu infracțiunile, pentru că știa că are sprijin la Consiliul Județean Teleorman. Așa cum, de fapt, știau toți cei care au devenit, cu ajutorul lui Dragnea, piese importante, și foarte bine poziționate, din puzzle-ul infracțional care a ocupat ani buni din istoria județului Teleorman.

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.