Simion — un nume care, fie că ne-a făcut să râdem, să ne îngrijorăm sau să-l susținem, a ajuns pe buzele noastre — va participa la evenimentele prilejuite de învestirea lui Trump. „Menţionăm că George Simion a fost invitat la aceste evenimente în calitate de vicepreşedinte ECR şi preşedinte al Alianţei pentru Unirea Românilor. Informaţiile privind eventuale sume de bani plătite pentru participarea la aceste evenimente sunt false, reprezentând dezinformări date de anumite trusturi de presă”, a ținut AUR să precizeze atunci când a anunțat participarea.
Diana Șoșoacă, șefa SOS România, a participat, în Venezuela, la ceremonia de învestire a lui Nicolás Maduro, în ciuda faptului că Parlamentul European îl recunoaște drept președinte legitim și ales democratic pe rivalul acestuia, Edmundo González Urrutia.
Despre Călin Georgescu, nimic astăzi.
România nu face excepție în ceea ce privește extremismul. Se aliniază tendințelor europene, fiind printre statele în care politicienii de extremă sunt pe o cale ascendentă. De altfel, alegerile europene din vara anului trecut au confirmat ascensiunea aripii politice naționaliste și radicale, Parlamentul European având, în premieră, trei grupuri parlamentare de extremă dreaptă.
În 2025, partidele extremiste sunt tot mai prezente pe harta politică a Europei:
Portugalia – partidul de extremă dreapta Chega a reușit să facă parte din Guvern, după ce obținut un rezultat istoric de 18%.
Spania – dreapta și extrema dreaptă – reprezentate de Partido Popular, Vox și SALF – sunt mult mai populare decât la ultimele alegeri, din 2023, potrivit sondajelor.
Franța – Adunarea Națională, partid condus de Marine Le Pen, rămâne o forță politică puternică, atât la nivel național, cât și european.
Italia – Partidul Frații Italiei se află la guvernare încă din septembrie 2022, în frunte cu premierul Georgia Meloni.
Croația – Partidul naționalist Mișcarea Patriei este parte a coaliției de guvernare, într-o țară în care președintele este un critic al NATO, eurosceptic și simpatizant al Rusiei. Recent, Zoran Milanovic a fost reales, după ce a obținut aproape trei sferturi din voturile exprimate la alegerile prezidențiale din țară.
Finlanda – Partidul naționalist și eurosceptic Finns este parte a coaliției de guvernare, după ce a obținut locul doi la alegerile parlamentare din 2023.
Olanda – Partidul pentru Libertate este parte a coaliției de guvernare, în urma alegerilor din 2023 care l-au adus pe primul loc, cu 24% din voturi.
Slovacia – Guvernul este condus de premierul prorus Robert Fico, susținut, deși un membru inferior al coaliției de guvernare, și de partidul ultranaționalist SNS, cunoscut pentru retorica și simbolurile asemenătoare celor din regimului fascist slovac din al Doilea Război Mondial.
Ungaria – Sub regimul premierului Viktor Orban.
Germania – Pe 23 februarie, în Germania vor avea loc alegeri generale anticipate, în care Alternativa pentru Germania (AfD) se așteaptă la un scor puternic. Partidul extremist are șanse să devină una dintre cele mai puternice formațiuni parlamentare, după ce anul trecut a câștigat alegerile locale din landul Turingia și a ieșit pe locul doi Saxonia.
Cehia – Partidul Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți al fostului prim-ministru prorus Andrej Babis este în plină ascensiune.
Austria – Partidul Libertății, de extremă dreapta, şi conservatorii au ajuns la un acord pe tema bugetului, eliminând un obstacol major în calea formării unui nou Guvern.
Bulgaria – La alegerile parlamentare din Bulgaria, din octombrie 2024, partidul extremist „Renașterea” s-a plasat pe locul trei.
Ascensiunea și victoriile partidelor de extremă dreapta conturează peisajul politic, atât în UE, cât și la nivel național, născând, de exemplu, instabilitatea politică precum în România – cu alegeri reluate anul acesta, Franța sau Germania.
Amintesc că unul dintre cele mai mari pericole, din păcate, este normalizarea extremismului în politica contemporană.
La final, adaug frazele cu care José Manuel Durão Barroso, președintele Comisiei Europene (de atunci), și-a încheiat discursul de rămas-bun de mandat, pe 21 octombrie 2014:
„Forțele pro-europene trebuie să se unească. Ele trebuie să aibă curajul să apere Europa. Și trebuie să facă acest lucru și la nivel național, nu doar aici, la Strasbourg. Trebuie să creăm această mare coaliție pentru Europa, deoarece sunt convins că avem energia necesară pentru a câștiga bătăliile prezentului și pe cele ale viitorului.”
