INTERVIU – Ramona Strugariu: “Nu vreau să-mi imaginez cum ar fi arătat România în această criză guvernată de PSD și AUR”

INTERVIU – Ramona Strugariu: “Nu vreau să-mi imaginez cum ar fi arătat România în această criză guvernată de PSD și AUR”

Criza politică din România pare să se fi încheiat. USR-PLUS continuă să rămână la guvernare, deși singura doleanță pe care a avut-o în negocierea cu PNL, după revocarea lui Vlad Voiculescu din funcție, nu i-a fost îndeplinită. Acum, după ce lucrurile par a se fi calmat în mediul politic de la noi, este totuși important să fie trase niște concluzii din episodul tensiunilor din coaliție. În același timp, scandalul politic din România a avut ecouri și la nivel extern, pentru că nu e foarte prudent ca o țară europeană să cultive tensiuni politice pe fondul unei crize sanitare.

Am vrut să aflăm care au fost reacțiile pe care scandalul din România le-a avut la Bruxelles chiar de la unul dintre oamenii echilibrați ai USR-PLUS, și anume europarlamentarul Ramona Strugariu. Aceasta a acordat în exclusivitate publicației INVESTIGATORIA un interviu în care ne explică felul în care s-a raportat la tensiunile politice din țară, dar și felul în care ele au fost înțelese de către reprezentanții statelor europene, care au privit de la distanță un conflict destul de bizar.

INVESTIGATORIA: România tocmai a trecut printr-o criză politică în paralel cu cea sanitară. Aș vrea să vă rog să comentați cum vi s-a părut disputa politică din perioada imediat anterioară și cum ați văzut decizia USR-PLUS de a continua să fie în coaliție, deși liderii partidului s-au plâns de felul în care au fost tratați de liberali?

Ramona Strugariu: E adevărat că trecem printr-o perioadă foarte dificilă din punctul de vedere al pandemiei și nu se va încheia această perioadă foarte complicată. Niciun fel de situație politică cu potențial exploziv n-ar trebui să se întâmple într-o perioadă de pandemie într-o guvernare responsabilă. Nu am declanșat noi această criză, ea a fost efectul unei decizii pripite și unilaterale, ceea ce încalcă principiul colegialității într-o formulă de guvernare, oricare ar fi ea. Nu e o chestiune pe care o spunem doar noi, ci destui oameni politici lucizi, unii europeni, despre care am discutat despre această criză. În mod evident, nu există perfecțiune sau adevăr absolut. Dar a fost o reacție, urmată de contra-reacție, cu justificările de rigoare, din momentul în care unilateral s-a retras sprijinul unui ministru despre care noi considerăm că-și făcea treaba foarte bine. Și apoi a urmat o săptămână cu multă tensiune și în care chiar s-a simțit nevoia reașezării unor bune principii de bună guvernare. Eu cred că, așa, cu toate tensiunile care au existat, e bine că s-a întâmplat asta. De altfel, am și dovedit maturitate și am încheiat rapid această discuție și acest conflict, tocmai pentru că interesul e să guvernăm în continuare și nu o facem pentru noi, ci pentru o țară întreagă care este în criză sanitară și în plină pandemie.

I: Credeți că actul acela adițional pe care l-au semnat liderii Coaliției o să prevină ca situații precum cea de acum să se mai întâmple?

R.S.: Cred că actul adițional ne oferă niște premise de bună colaborare și de bună funcționare pe care ar fi trebuit să le stabilim, după părerea mea, de la bun început.

I: Dar de ce nu s-au stabilit de la bun început?

R.S.:Poate că am pornit în acest exercițiu cu presupunerea că ele vor funcționa natural. Poate că nici unii, nici ceilalți, nu avem acest exercițiu de a funcționa în echipă, poate că unii sunt mulțumiți cu felul mai clasic de a face politică, în timp ce alții sunt mai entuziaști și mai orientați către alte metode de a reprezenta oamenii și de a exersa mandatul public. Cred că trebuie să învățăm unii de la alții, și echilibrul, și răbdarea, și transparența, și un fel mai onest de a folosi acest mandat public. De aceea spun că e bine că s-a întâmplat acum, ar fi fost foarte bine să se întâmple de la bun început. Știu că unii dintre analiști l-au văzut ca pe un exercițiu inutil și nu neapărat necesar între oameni care funcționează pe bază de încredere. Iată că este necesar, pentru că încrederea asta a fost răsturnată de niște decizii abrupte.

I: Cu ce credeți că a greșit Vlad Voiculescu în mandatul său de ministru?

R.S: Nu cred că există perfecțiune în politică. Vlad a fost un ministru relativ atipic pentru felul în care ministeriabilii au exercitat guvernarea până acum. Probabil că mulți dintre noi suntem politicieni relativ atipici, raportat la felul foarte clasic de a face politică, de a comunica din perspectiva politicianului cu presa și cu publicul larg. Și aici avem de lucru toți, ce înseamnă buna comunicare, cum trebuie făcută, exercițiul de a sta în fața jurnaliștilor și publicului de a comunica informații. Cred că Vlad a spus și el că poate n-a gestionat bine acest exercițiu al comunicării și că s-a concentrat spre a face și spre a începe niște reforme, mai degrabă decât de a povesti despre ele. Dar asta nu înseamnă că nu a început lucruri, că nu a făcut lucruri sau că nu erau priorități pe agenda lui. Și eu sper din tot sufletul să avem această continuitate pe lucrurile care au fost începute la Ministerul Sănătății, că noul ministru va merge mai departe. Pe de altă parte, în momentul în care discuți atribute constituționale versus colegialitate, mie îmi ridică mari semne de întrebare asupra a ceea ce înțelegem noi prin exercițiul politic și prin coaliție. Pentru că și noi avem atributul constituțional de a vota în parlament în orice fel vrem noi. Și, cu toate astea, de fiecare dată, ne exercităm votul coordonat cu colegii, potrivit angajamentelor asumate. Unilateral nu se pot face lucrurile.

I: Ați simțit, în acord cu unii membri ai USR -PLUS că USR-PLUS a fost tratat în coaliție ca un partener de mâna a doua?

R.S.: Nu știu dacă pot spune dacă a fost tratat ca un partener de mâna a doua, m-aș fi așteptat să comunicăm mult mai bine și să ne așezăm mult mai matur pe programul de guvernare. Există în continuare sentimentul de competiție între niște partide politice, deși nu mai suntem în campanie electorală. Eu am simțit că există în continuare această tentație de a capta atenția publică de la niște parteneri de guvernare care au experiența guvernării. Și te aștepți mai puțin ca ei să aibă acest fel de a acționa și de a comunica. Nu mai suntem în campanie electorală, suntem într-un proces care presupune maturitate politică. Eu nu cred că USR-PLUS a avut vreo secundă aroganța să afirme că are un rol dominant în procesul decizional. Nu putem unii fără alții, e o realitate. Fiecare dintre noi suntem responsabili să gestionăm această realitate cât mai bine cu putință. Alternativele le știm foarte clar și sunt în afara discuției. Nu vreau să-mi imaginez cum ar fi arătat România în această criză guvernată de PSD și AUR. Cred că nimeni nu vrea să-și imagineze asta, pentru că ar fi fost catastrofal în condiții normale.

I: Cum a fost văzut scandalul acesta din România acolo, la Bruxelles?

R.S. Cu destule semne de îngrijorare, aș spune eu. Mulți oameni politici europeni și colegi m-au întrebat, văzând semnalele din presă, ce se întâmplă, alții au comentat direct și nu a arătat, în marea majoritate a opiniilor pe care le-am auzit, n-a arătat bine… Ca mesaj politic, în primul rând, în situație de criză și nici modul în care un premier își demite un ministru fără drept de apel. Și aici am primit mesaje specifice. Chiar cu exemple, în sensul în care “Dacă s-ar fi întâmplat la mine în țară un astfel de lucru, chiar ar fi fost tratat foarte serios și sancționat extrem de serios”. Sper că nu mai repetăm astfel de episoade…

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.