Jurnalista Emilia Șercan dezvăluie felul în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, face eforturi pentru a le da o mână de ajutor plagiatorilor cu funcții și poziție socială. Ea spune că în ultima perioadă, la Ministerul Educației s-a lucrat intens pentru modificarea Metodologiei de de soluționare a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat.
Situația este realmente gravă, pentru că arată nivelul de impostură al multora dintre cei care ocupă poziții de importanță publică, dar și felul în care sistemul face tot ce e posibil să îi protejeze. Mai mult, modificările aduse metodologiei, despre care Emilia Șercan a scris în investigația sa, publicată în PressOne, vor determina o analiză soft a lucrărilor științifice și vor scoate pe mulți impostori din impas.
„O decizie de plagiat/neplagiat se va lua și în baza raportului unui soft, deși softul poate indica similitudini doar cu ceea ce există în online, nu identifică similitudinile din cărțile nedigitalizate, care există doar în biblioteci. Prin decizia asta, softul devine și el membru CNATDCU, iar specialiștii ajung să facă figurație. Pentru o teza asupra căreia CNATDCU s-a pronunțat cu verdict de neplagiat nu se mai poate depune o sesizare nouă, chiar dacă ulterior deciziei inițiale se descoperă alte pagini plagiate în acea teză asupra cărora CNATDCU nu s-a pronunțat inițial. E ca și cum dacă ești acuzat că ai furat o bijuterie și ești achitat, ulterior nu mai poți fi acuzat că ai furat și o mașină pentru că instanța a zis o dată că nu ești hoț.”, arată jurnalista.
Mai mult, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, care este și președintele CNATDCU, i-a declarat în exclusivitate Emiliei Șercan faptul că demisionează din CNATDCU.
„L-am anunțat pe ministru că îmi voi scrie zilele acestea demisia fiindcă e un eșec al meu”.
Ioan Aurel Pop se referă la faptul că unele teze de doctorat puse sub lupa specialiștilor CNATDCU, cum este cea a procurorului Bogdan Licu, nu au primit verdict nici la 5 ani de la sesizarea suspiciunii de plagiat.
