Senatul României a trecut, fără dezbatere, un proiect de lege care pune păsările cântătoare în bătaia puștii, în ciuda criticilor venite din partea specialiștilor în domeniu. Acum, USR sesizează Curtea Constituțională, cu argumentul că noua formă a legii prevede modificări substanțiale care vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii.
Ne amintim că, încă din vara acestui an Societatea Ornitologică Română solicita retragerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 – B147/2021, despre care spunea că, dacă va fi adoptată în forma propusă, amenință existența a zeci de specii de păsări din România.
Ce prevede noua formă a legii? Cotele anuale sunt înlocuite cu niște cote zilnice pe vânzător. Ca atare, vorbim despre o lărgire a posibilității vânării păsărilor cântătoare. Societatea Ornitologică Română explică foarte clar riscurile:
„Dacă în forma inițială a legii pentru specia gârlița mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă propusă această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. În acest fel s-a estimat că pentru gârlița mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai mare decât în forma inițială a legii.
Situația e la fel de îngrijorătoare și pentru o specie cu un statut de conservare nefavorabil, turturica (Streptopelia turtur). Aceasta a înregistrat un declin accentuat în Europa în ultimele decenii, fapt pentru care a dobândit statutul de specie vulnerabilă, atât la nivel European cât și global. Cota în sezoanele trecute era de aproximativ 40.000 de exemplare. În noua formulă, se poate ajunge la 900.000 de exemplare.
Situația e similară și pentru o specie care se poate confunda cu ușurință cu alte specii care nu sunt admise la vânătoare, ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). Cota după vechiul mecanism era de circa 400.000 de exemplare. Însă în forma actuală se poate ajunge la 1.141.950 exemplare.”
Parlamentarii USR au depus marți o sesizare la Curtea Constituțională pe proiectul care aduce mai multe modificări Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic, inclusiv în ceea ce privește cotele de vânătoare pentru speciile de păsări migratoare, menționând că modificările adoptate pot duce la decimarea anumitor specii de păsări migratoare, cu efect devastator asupra biodiversității, și contravin dreptului comunitar.
Unul din motivele invocate în sesizarea depusă la CCR se referă la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 35 alin. (1), art. 135 al. (2) lit. d) și e) și art. 148 raportat la art. 20 din Constituția României, raportate la prevederile Directivei nr. 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva „Păsări”).
„Noua formă a legii prevede modificări substanțiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii, incompatibile cu obligația pozitivă a statului de a asigura protecția mediului, inclusiv prin protecția biodiversității. Încălcarea textelor constituționale reiese prin renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un sistem aleatoriu pe baza unui număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător, cât și prin diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător”, se arată în sesizarea depusă de USR.
În România sunt aproximativ 70.000 de vânători, la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitați de asociațiile românești. Într-o simulare în care numai 2.000 de vânători (ceva mai puțin de 3% din vânătorii români) vânează numărul maxim de păsări/zi în perioada sezonului de vânătoare, rezultă că, într-un an, s-ar putea vâna întregul efectiv populațional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare.
