vineri, martie 29, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăInterviuGabriel Păun (Agent Green): "Suntem un popor minunat care, dacă se vindecă...

Gabriel Păun (Agent Green): „Suntem un popor minunat care, dacă se vindecă de bolile din trecut, are o șansă cum nu are nicio țară din Europa de Est”

Gabriel Păun nu este numai președintele organizației de mediu Agent Green sau unul dintre cei mai cunoscuți activiști de mediu din România. El este și un om care a reușit, în ciuda numeroaselor obstacole pe care le-a întâlnit în activitatea sa, să rămână extrem de optimist și să-și iubească țara fără rezerve. De altfel, el crede că, în numai câțiva ani, românii de bună credință vor reuși să schimbe, prin presiune publică, mentalitatea bolnavă a liderilor politici.

Mai mult, prin întâlnirile pe care le are la nivel internațional, Gabriel Păun face o acțiune de branding unei țări care nu are nici acum un brand național. Căci vorbind despre abuzurile din domeniul Mediului, el arată lumii întregi cât de prețioasă este natura României și cât de important este ca ea să fie protejată. Uneori, chiar și cu prețul vieții și sănătății unor activiști care se dedică unei astfel de cauze.

Despre toate acestea, dar mai ales despre optimism și speranță, am discutat cu Gabriel Păun în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate publicației noastre. La ce concluzii am ajuns puteți afla citind rândurile care urmează.

INVESTIGATORIA: Abuzurile pe care le înfruntă activiștii de mediu din România sunt, cu certitudine, povestite, atât de dumneavoastră, cât și de alții, în diverse locuri din exteriorul țării, în cadrul unor evenimente unde se dezbat astfel de teme sau cu reprezentanții unor instituții publice relevante la nivel extern. Cum reacționează lumea civilizată la poveștile acestea pe care activiștii de mediu din România le spun?

Gabriel Păun: Toate mediile în care am fost în afara țării au fost surprinse să afle că în România se întâmplă lucruri precum în Congo sau în Amazon. Adică suntem la acel nivel, în privința mentalității față de cei care vor, până la urmă, binele societății. Adică să ne protejăm natura ca să ne protejăm viața, până la urmă. Am fost în audiență și la comisarul european pe Drepturile Omului și, în general, la Comisia Europeană, am avut intervenții în Parlamentul European, la universități prestigioase din Europa și, de fiecare dată, a existat această surpriză. Partea bună e că, cu această ocazie, află și alții că avem o natură atât de prețioasă. Că nici asta nu se știe. România nu are brand de țară! E rușinos! Dacă întrebi un străin care e identitatea noastră națională, el mai degrabă se gândește la Dracula și Transilvania, grație Hollywood-ului. Dar nu asociază neapărat România cu Transilvania. România nu are brand de țară. Ce facem noi, prin munca noastră, este literalmente reclamă la România. Sigur, e un mix de sentimente, pentru că oamenii află că avem ceva minunat, dar că tot noi și distrugem acest ceva minunat. Ce încerc eu e să atrag atenția liderilor țării, inclusiv CSAT-ului, că viața noastră atârnă de un fir de păr, că urgența asta climatică este ceva ce ar trebui declarat problemă de securitate națională, așa cum a făcut Germania și alte țări. Au băgat în 2015 problema pădurilor la securitate națională, dar nu au tratat-o ca atare. De unde rezultă că CSAT-ul nici nu știe ce înseamnă securitatea națională.

INVESTIGATORIA: La ce vă referiți, mai clar?

G. P. : Păi să dăm un exemplu: la sfârșitul lui 2014, începutul lui 2015, când a fost publicată ancheta în privința firmei austriece care era în situație de monopol. Adică, potrivit declarațiilor lor de pe camera ascunsă, spuneau literalmente că, dacă lucrează la capacitate maximă și doar cu lemn românesc, nu mai e loc pentru alții în România. Punct! Asta înseamnă nu doar poziție dominantă, ci monopol. Asta a generat atunci activarea CSAT-ului, care a declarat atunci problema ca fiind de siguranță națională, s-a schimbat codul silvic, au fost proteste în stradă, au băgat o limită, astfel încât o companie să nu aibă acces la mai mult de 30% dintr-un sortiment de lemn din România. Oricum, e foarte mult 30%. Plus că, fiind într-o poziție atât de bună, ai cash-flow și ai poziție dominantă în licitații și te poți juca cu ele, controlând prețul. Este în continuare foarte periculos. Dar, hai să zicem că s-au înființat Gărzile Forestiere. N-am fost de acord cu treaba asta. Este o prostie să faci Gărzi Forestiere pe o suprastructură, plătită mult mai mult decât structurile anterioare, care nu-și are rolul, pentru că este în conflict de interese. România are nevoie de o autoritate care reglementează și de una care controlează. Reglementează Agenția Națională pentru Protecția Mediului, controlează Garda de Mediu. Nu era nevoie de o suprastructură care și reglementează, și controlează. Adică ce a făcut Ministerul Mediului și CSAT-ul? A făcut această suprastructură care și-a dovedit ineficiența. La data respectivă, când s-a declarat problema de securitate națională, ieșiseră la iveală datele din ciclul 1 al Inventarului Forestier Național, care arăta că, pe lângă cei 18.000.000 de metri cubi tăiați anual legal, mai lipseau alte 8,8 milioane de metri cubi. Foarte mult! Ce s-a întâmplat după patru ani de Gardă Forestieră? A ieșit ciclul 2 de inventar forestier național, care arată că pe lângă cei 18 milioane tăiate anual legal, mai lipseau încă 20,6 milioane de metri cubi. Ăsta a fost efectul Gărzilor Forestiere. Ce face Tanczos Barna astăzi? Păi nu mai vrea să finanțeze Inventarul Forestier Național, pentru că e periculos. Eu înțeleg ce vrea să zică Barna cu defrișările, că definiția din DEX spune că defrișarea implică schimbarea utilizării terenului. Dar defrișare nu înseamnă doar asta. Înseamnă toți munții ăia goi, unde nu s-a plantat și s-a boschetizat.

INVESTIGATORIA: Trecând prin câte ați trecut, cu toate aceste informații și experiențe, cum vedeți viitorul?

G.P.: Îți spun ceva: viziunea mea se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu. Ăștia se vor da la o parte și vor lăsa oamenii să conducă țara, pentru că vor fi eșuat lamentabil. Nu mai pot rezista mult, sunt disperați, se zbat ca niște pești pe uscat. Deci presiunea publică va crește în următorii doi ani atât de mult, încât va schimba mentalitatea celor care conduc țara. Și care se vor da la o parte și vor lăsa oameni, specialiști să conducă domenii anume, și nu mă refer doar la mediu. Se vor da la o parte, ăsta e viitorul, mi se pare inevitabil…

INVESTIGATORIA: Ar fi bine să aveți dreptate…

G.P. Și mai dau un exemplu. Momentul Colectiv de acum 6 ani a fost o treaptă foarte importantă pentru maturizarea societății. Cred cu tărie că nimeni n-a murit în zadar acolo și nimeni din societatea actuală n-o să uite ce s-a întâmplat acolo. Suntem un popor minunat care, dacă se vindecă de bolile din trecut, are o șansă cum nu are nicio țară din Europa de Est. Putem evita cu ușurință ce se întâmplă în Polonia acum, ce se întâmplă în Cehia sau Ungaria și putem să ne uităm la ce se întâmplă în Slovacia, unde oameni ca mine, activiști, au ajuns să conducă țara. Tragedia Colectiv îmi să speranța că avem șansa să lucrăm la transformarea țării în țara pe care ne-o dorim.

INVESTIGATORIA: Mă gândesc că atunci când vi s-a întâmplat episodul acela violent, care v-a marcat iremediabil, mulți dintre noi, dacă ar fi trecut prin asta, n-ar mai fi continuat. Pe dumneavoastră ce v-a făcut să mergeți mai departe pe același drum și a fost mai puternic decât instinctul de supraviețuire?

G.P. Nu m-am gândit nicio clipă să fac altceva. Sunt literalmente un spirit într-un trup pe care îl folosesc pentru a-mi îndeplini această misiune, de a salva planeta. Și sunt alții ca mine peste tot în lume. Este vorba despre spiritul de a face bine, care nu poate fi învrăjbit sub nicio formă! Deci în momentul în care aș decide să mă opresc ar fi momentul în care aș muri ca spirit.

INVESTIGATORIA: Vă simțiți vreodată singur în lupta asta?

G.P. Nu mă simt niciodată singur. Trăiesc singur fizic, dar în rest, din contră, simt că se strâng rândurile și, dacă acum douăzeci și ceva de ani eram un pic extraterestru și ecologia era văzută ca un moft, astăzi ecologia este văzută de societate ca o necesitate și au apărut foarte multe glasuri. Am pierdut mulți oameni pe drum în această luptă, fie s-au prăpădit, fie au obosit, fie s-au speriat, dar, per total, sunt mult mai multe voci… Conștiința tot mai multor oameni se trezește.

Carmen Dumitrescu
Carmen Dumitrescu
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare