Guvernul României a adoptat Strategia Națională Anticorupție, așa cum a fost ea propusă de Ministerul Justiției. Din perspectiva specialiștilor, acesta este un pas esențial în sensul îndeplinirii obiectivelor din domeniul Justiției în PNRR și având, de asemenea, o mare relevanță din perspectiva MCV.
Proiectul unei Strategii Naționale Anticorupție a fost realizat pe parcursul anului 2021, după consultări publice, considerate importante pentru ca forma finală a documentului să fie cât mai apropiată de realitățile justiției românești.
Ca atare, forma finală a documentului reflectă consultarea tuturor actorilor interesați, precum și concluziile unui studiu criminologic și ale unei cercetări sociologice derulate de către Ministerul Justiției și Direcția Generală Anticorupție, în calitate de parteneri.
Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Ministerului Justiției, strategia „acoperă o mare varietate de aspecte, având drept scop formarea unei culturi a integrității, strategia fiind corelată cu instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte (MCV, GRECO, UNCAC, RAI).”
Strategia specifică un cadru normativ clar cu privire la declararea averilor; declararea intereselor; conflictele de interese; consilierul de etică; incompatibilități; transparența în procesul decizional; accesul la informațiile de interes public; protecția avertizorului de integritate; interdicții după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice; evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale și locale, precum și evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale și locale.
Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 conservă acele aspecte din strategiile anterioare ce și-au dovedit utilitatea, dar adaugă o serie de aspecte noi din domeniul protecției mediului înconjurător, al protejării patrimoniului cultural şi înlăturarea sistemului judiciar din categoria sectoarelor prioritare.
În plus, noua Strategie Anticorupție pune accent deosebit pe rolul corupției, ca și facilitator al activității grupurilor de crimă organizată, sub tutela unui obiectiv specific care are în vedere abordarea integrată a corupției și a criminalității organizate.
„Pe lângă măsurile de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională, impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice etc.„, mai arată Ministerul Justiției.
În plus, strategia propune eficientizarea unor măsuri preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a neconcordanțelor legislative, dar propune și modalități de asigurare a implementării lor efective, precum: consilierul de etică, interdicțiile post-angajare din sistemul public în sistemul privat, evaluarea riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale.
