joi, iulie 25, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăȘtiri InterneCiurila are un nou PUG care VA UCIDE VERDELE comunei. Și, cu...

Ciurila are un nou PUG care VA UCIDE VERDELE comunei. Și, cu el, și Făgetul, mai lent, tacit, dar sigur… (II) 

Acesta este primul episod, pilot, dintr-o serie de articole intitulate "Cronica unei morți anunțate de Făget" în care problemele de urbanism, betonare și călcat natura în picioare ale unei zone sunt descrise prin ochii unui om care luptă pentru natură.

E o polemică extrem de agresivă pe tema nodului rutier A3 în dreptul lacurilor Ciurila (în plan îndepărtat în imagine), atât de complicată încât, deși comunitatea a spus clar în dezbaterea din iunie 2022 că nu vrea nod care să se descarce peste satele locuite, pe drumul de 5 m care nu poate fi lărgit între case – vezi acest reportaj

https://www.youtube.com/watch?v=j80N8d5hJAg&t=388s –  autoritățile au spart problema și au divizat comunitatea. 

Nodul nu-l mai face primăria, l-au desenat fantomatic în PUG, au rezervat tramele stradale… zona aceea roșie e parcul industrial, hașurile roșii sunt tra(u)mele stradale. Drumuri de descărcare, după cum vedeți, prin comună… toate se vor vărsă în drumul prin Făget – DJ107R. 

DAR

Dar îl face CNAIR. Care nu e obligată de nimeni să facă nici dezbatere publică, nici să ia în calcul ce spun oamenii. Pe ei nu îi interesează și pe ei legea nu îi obligă, din nou, la nimic? Așa că, dintr-o problemă mare, peste 400 de ha intravilan fără infrastructură, uite că s-a ajuns la 2 probleme mari, sau un ecocid cu valențe de genocid latent… Adaugi trafic de autostradă pe un drum de 5 metri și rezultă ce? Moarte? Adaugi noxe de la niște mii de mașini în plus și rezultă ce? Poluare? Adaugi aglomerație pe un drum cu zeci de curbe și rezultă ce? Nevoia de încă un drum prin aria protejată? Care înseamnă ce? Păi tăiat din copacii ăia care țin acum Clujul verde, dar și dealurile Ciurillii și Feleacului în picioare. 

Nu există o viziune asumată și nici un plan concret de măsuri de protejare a naturii. În afară de piste de biciclete desenate aleatoriu peste orice diferență de nivel, oricât de mare, 6 copaci pe 1000 mp și perdele forestiere pe drumuri. Nimic altceva concret. Doar beton peste zone cu o biodiversitate imensă. Și nod rutier cu descărcarea unei autostrăzi pe un drum județean DJ107R de 5 metri în unele zone. Cu alternativă un drum comunal DC91 de 4-5 metri pe alocuri. 

Cele două dimensiuni – dezvoltarea imobiliară cu extindere de intravilan masivă și industrială – vin în lipsa oricărei măsuri concrete și credibile de protecție a naturii, a suprafețelor împădurite, de ameliorare a zonelor degradate maxim din cauza pășunatului excesiv și tăierilor ilegale. 

E acesta un FURT DE NATURĂ? Cine poate, în situația ”demisionării morale” a APM Cluj și Ministerului Mediului din slujba interesului public și al naturii, cine poate judeca acest furt? Că de prevenit, din păcate, nu mai poate nimeni… Sau mai poate? Cine? 

PUGul aprobat nu are evaluare de mediu, nici de impact, nici adecvată. PUGul a fost aprobat cu Decizia de incadrare că nu e nevoie de evaluare de mediu și nici de evaluare de impact atacată în instanță. Cu avizul ANANP atacat în instanță

Îi pasă cuiva? S-a miscat vreo firimitură de moralitate în vreun arhitect, șef sau nu, în vreun consilier local, sau poate în juristul primăriei, al consiliului județean Cluj? Mneah… 

Primăria Ciurila (UAT Ciurila) și Consiliul Județean Cluj (UAT CLUJ), APM Cluj și ANANP sunt pârâți în procesul în care sunt atacate aceste avize și alte acte administrative suspecte a fi emise ilegal (autorizații de construire pentru case în baza unui pUZ din 2006 (!), drumuri în favoarea investitorilor privați etc) 

Primăria Ciurila nu s-a prezentat și nici apărat în nici un fel în acest proces. Plătiți taxe? Iată de ce? De ce nu?

Comunitatea nu este implicată în deciziile administrative de nici un fel, darămite în asta care e pe bani, dimpotrivă, este disprețuită și ignorată, când nu este atacată și intimidată

Deși clamează că acest PUG va proteja natura, măsurile concrete prevăzute sunt la nivel de promisiuni vagi și ne-credibile. Prevederi nerealiste și caricaturale de 6 copaci pe parcele de 1000 mp, aliniamente de copaci pe drumurile existente, pentru care  nu există nici un mecasnism de verificare a implementării, dar există cazuri de proiecte civice REFUZATE, pentru că nu vrea nimeni să planteze gratis copaci pe marginea drumurilor…Petițiile de împădurire cu ajutor de la asociații de protejarea a mediului (deci fără costuri pentru autoritățile locale) au fost ignorate complet. Iar proiectele de plantare de perdele forestiere pe aliniamentele drumurilor au fost considerate imposibil de realizat la propunerile concrete făcute în cadrul Consiliului Județean Cluj. 

Acum, cu câteva luni înainte de aprobarea PUGului, comunitatea a tăcut pur și simplu amuțită de asaltul imobiliarilor și de abuzul incredibil al autorităților… Cum a fost și este posibil asta în Europa democratică?

Înainte de aprobare, a fost cerută de societatea civilă o dezbatere publică. La dezbatere, orice părere de protejare a naturii, a Făgetului a fost lapidată la propriu, cum? Cu APLAUZE!!!. Imobiliarii au venit în număr mare, împreună cu avocații lor și au dat cu amenințări, atunci când nu au acoperit cu aplauze sau intimidări orice alt punct de vedere. A intervenit cineva dintre autorități? Desigur că nu. Dacă nu ne dați intravilan, vă dăm în judecată. A contat? Desigur. Cine a primit intravilan? Cine? Ați ghicit… 

Despre dezbatere puteți citi aici,

https://www.facebook.com/photo?fbid=6679448365448936&set=a.423370851056750

e un studiu de caz bun pentru orice sociolog, antropolog, poate chiar și pentru psihologi. https://www.facebook.com/tvrcluj/videos/3585251808464197

O mai puteți urmări încă pe pagina primăriei:

https://www.facebook.com/primariacomuneiciurila/videos/1216935015676796

Disclaimer: vă trebuie multă răbdare și nervi foarte tari. De comentat desigur că nu puteți… 

Îmi mijlocul acestei nebunii, comunitatea își dorește o dezvoltare organică, păsuită, cu grijă pentru mediu și pentru oameni. Au spus-o în petiții. Și nu, nu toate au fost inițiate de subsemnata. Înainte să se scoată tehnicile de dezbinare și manipulare la muncă, toată comunitatea lucidă a exprimat clar aceste lucruri. Reportajele publice, puține rămase din cauză de…ați ghicit un mic capac pe presă, o dovedesc. 

Soluțiile comunității sunt: 

– prioritate 0 pentru dezvoltarea infrastructurii de locuire 

– cu rețea de apă, canalizare, încălzire, electricitate, gestionare a deșeurilor, scalate la nevoile actuale și prevăzând și creșterea inevitabilă, dar nu bruscă, și nu doar orientată pe ACUM și profit. – luarea de măsuri de protecție a mediului și a calității vieții 

– renunțarea la nodul rutier A3 de la km33 (la lacurile Ciurila) 

– declararea zonei ca sit rural tradițional – categoria VI (cea mai puțin restrictivă) din Ghidul IUCN – pentru aplicarea categoriilor de management pentru Ariile protejate 

– declararea unei zone tampon de protecție reală a ariei naturale Făget de dezvoltarea abuzivă și haotică a intravilanului până la limita acesteia. Arie protejată sit Natura 2000 are să asigure protecția habitatelor și speciilor de interes conservativ

 (https://campaniamea.declic.ro/petitions/opriti-distrugerea-tacita-a-fagetul-si-a-ultimei-comunitati-rurale-traditionale-din-jurul-clujului?fbclid=IwAR0yNG5-KTH2rD_vBba1YMnUttGVVPDk3nsu1nTm4SUPbeBdV6jUx8gorn4

Ce s-a ales din astea în versiunea publicată? 25 m distanță de pădurea Făgetului. Când până și codul silvic zice 50 m față de orice pădure, nu de arie protejată cu rezervație botanică inclusă (!!!) care da, este la această margine – ar fi meritat măcar cele 200 m protecție inclusă în legea ariilor protejate. Dar hei, nu mai calomniați, mulțumiți-vă cu ce vi s-a dat. S-a negociat ca la piață. Sistematizarea, hectarul de intravilan, pista de bicicletă, coridorul pentru căprioare. Numai plantele rare nu au zis nimic, așa că nah…ele nu au primit nici măcar dreptul să mai existe. Am vorbit eu în numele lor, dar nu a fost suficient. Vor muri sub excavatorul care le pândește…

Ne-am fi dorit să fim implicați și să fim lăsați să ne protejăm și să ne construim sustenabil comunitatea. 

Există numeroase inițiative în comunitate, de la construirea de păduri parc, la plantarea de păduri pe zone degradate, ecologizări, de zone sociale comunitare și naturale, de implementarea de programe de permacultură, de construire de zone/străzi muzeu și educative pentru copii și turiști – cu arhitecturi tradiționale, cu activități de cunoaștere și protejarea mediului, cu ateliere de gătit și șezători și cluburi de citit, de desenat, de învățat limbi străine, cu propuneri de arii protejate și tururi biologice și geologice, și multe altele. 

Dar NU. Toate acestea sunt ignorate. Nimic din ce am făcut sau facem noi, comunitatea nu e la fel de frumos, bine, scump ca ce face primăria. Așa că dacă nu vă convine, ferea că punem poliția pe voi. Să vă mutați de aici dacă nu vă convine, noi dăm dezvoltare doar la cei cu buletin de Ciurila… și / sau bani. 

Cum de e posibil ca instituția Poliției să fie implicată și folosită pentru intimidarea vocilor civice? Să strige într-o dezbatere publică ”nu vii tu să faci ordine aici…” Cine mai poate răspunde la această întrebare? 

Cu respect pentru toate valorile culturale și sociale ale zonei, comunitatea este încă una inclusivă, în ciuda conflictelor hrănite de către autoritățile locale între localnicii băștinași și cei stabiliți mai de curând în zonă. Arhitectura tradițională, mărcile definitorii ale zonei (relieful și pădurile, istoria locurilor) sunt toate argumentele forte cu care comunitatea încearcă să impună un nou mod de a vedea dezvoltarea actuală a comunei. Un alt fel de urbanism ne-am dori, am spus-o pe multe voci, unele mai pașnice, mai echilibrate, altele mai revoltate (ca cea a subsemnatei), dar mesajul e același, oricât ar încerca autoritățile corupte să ascundă acest lucru. 

Cu adoptarea pe repede înainte, cu multiple ilegalități, autoritățile au dezbinat comunitatea, au pus Ciurila în tranziție în fața Ciurilei imobiliare reprezentată de avocați. Conflictul e urât, miroase a corupție la cele mai înalte niveluri. E urât. 


Cine mai poate apăra interesele comunității reale? Cine mai poate proteja natura de aici ca ea să protejeze peste ani tot Clujul? Cine mai poate proteja plăntuțele acelea rare?  La fel cum niște plăntuțe rare mor pe marginea unei gropi săpate ilegal într-un viitor cartier rezidențial, o comunitate, un fel de viață, o etapă din antropologia unei zone mor în spasme sub dinții speculei și intereselor imobiliare. Martor tăcut și abuzat tacit, Făgetul își așteaptă solemn, sfârșitul.  Vă e, ne e frică de cuvinte tari? Că moare Făgetul, că moare o comunitate? Sub ochii noștri?


Atunci dați cel mai mic semn că pădurea aia contează. Eu am ales să nu tac. Chiar dacă nu mi-e comod și nici ușor.  Așa că vă întreb, stimate și distinse autorități: 

Cum de a fost posibil ca aceste momente să treacă neobservate? 

Cine le mai poate investiga? 

Ședința CTATU din cadrul Consiliului Județean Cluj din  23 martie 2023 – Procesul verbal al ședinței nu e public, nici înregistrarea. În înregistrare dar și din spusele martorilor (aprox 100) s-ar putea deduce în mod clar dacă președintele Consiliului Județean Cluj a influențat sau nu discuțiile, deciziile și votul membrilor. Cine poate verifica acest lucru? Cine poate cere acea înregistrare? Care este informație publică și ar fi trebuit să fie deja accesibilă public? 

Ședințele din cadrul Primăriei Ciurila din 21 aprilie 2021 – una a fost ședință de Consiliu Local (PV nepublicat, alta a fost o ședință cu public într-o încăpere a Primăriei la care proiectantul PUG a introdus ideea de nod rutier și a făcut alte afirmații asupra schimbărilor majore aduse PUGului) 

Sedința de Consiliu Local Ciurila din 4 mai 2023 – în care s-au votat niște modificări majore de adus PUG-ului. Contrazise de ce a ajuns în varianta PUG, dar nicăieri documentate…  

Cine poate investiga legalitatea în sine a acestei ședințe în care au fost invitați imobiliari și li s-au acordat pe față privilegii, li s-a promis, apoi inclus în PUG intravilan construibil la limita Făgetului!!! Cum de e posibil așa ceva? 

Cine poate verifica legalitatea includerii acelor prevederi în PUG? 

Cine poate verifica înainte să uite toată lumea cum s-au trecut 235 de hectare de PĂȘUNE PUBLICĂ ÎN DEZVOLTARE, fără ca asta să fie scris în PUG? Pășune PLINĂ DE HABITATE DE INTERES CONSERVATIV? 

Modificările aduse PUG Ciurila după ședința CTATU din 23.03.2023

Așa de discuție, într-o hotărâre de Consiliu Judetean Cluj din 2018 care normează ședințele CTATU se spune foarte clar că dacă modificările cerute de comisia de urbanism CTATU nu sunt implementate în 2 săptămâni de către proiectant, avizul se consideră implicit negativ și este necesară depunerea proiectului într-o nouă ședință CTATU. Ghiciți ce, la 1 lună, la 2 luni de la ședința CTATU aceste modificări nu erau implementate, și nu sunt nici publice, iar CJ Cluj refuză să le comunice în cereri legale de informații publice pe 544/2001. 

Bineînțeles că nici avizul acela nu mai e valabil, a fost modificat la inițiativa președintelui Consiliului Județean Cluj. Cine are nervi să meargă pe firul acestei modificări, să vadă ce prerogative sunt schimbate și mai ales de ce? 

Avizul arhitectului șef dat la 4 luni distanța de ședința CTATU CJ Cluj din 23 martie 2023 – nu este și nu a fost public la data votării PUGului Ciurila în ședința de CL din data de 28 iulie 2023

Publicarea fără anunț public a versiunilor pe site-ul primăriei pe data de 15.06.2023 – s-a aflat de ele din pură întâmplare. 

Schimbarea fără nici o modalitate de control a versiunilor sau indicare a autorilor sau ale datei de încărcare pe site. 

E acum o mare mare varză (scuzați, dar asta e) de versiuni și neconcordanțe între schițe versiuni și tot ce acum pe site-ul primărie

Nepublicarea studiilor de fundamentare și a avizelor obținute pentru acest PUG. 

În acest moment și pe toată durata dintre 23.03.2023 și data avizării de arhitectul șef și votarea de către Consiliul Local, studiile de fundamentare și avizele acestui act normativ NU AU FOST și NU SUNT ACCESIBILE PUBLIC. 

Poate că nu ne trebuie, ar zice specialiștii, dar totuși, cine verifică LEGALITATEA ACESTOR AVIZE, dacă nu cere cineva asta în instanță? 

Cine verifică aplicarea informațiilor din studiile de fundamentare? Sau că studiile sunt adevărate și făcute de cine trebuie? 

Cine verifică dacă studiile de fundamentare sunt complete, de exemplu, că nu le lipsește fix pagina de riscuri de alunecare care ar fi indicat faptul că nu e bine să se extindă intravilanul fix pe zona din sudul Făgetului. 

Sau că un studiu esențial a fost ascuns, deși menționat după ce s-a aflat de el? Cum e cel plătit din bani publici pentru a studia, ce să vezi, fix impactul intravilanului asupra ariilor protejate din comuna Ciurila. 

Nepublicarea proiectului de HCL de aprobare a PUGului cu toate detaliile legale – datele avizelor, și altele. 

Și nu în cele din urmă, dezbaterea publică din 30 iunie 2023 

Cine verifică legalitatea acestei ședinței (data anunțului, data și modalitatea organizării, publicarea notițele, procesul verbal?, respectarea regulilor de dezbatere – minute acordate, microfon tăiat, mediator care prezintă electoral proiecte din afara PUGului), conținutul prezentării și schițelor afișate, legalitatea lor, care au fost complet diferite de cele care erau publicate, și de cele care sunt acum aprobate. De corectitudinea informațiilor prezentate din punct de vedere legal acolo. Dar atitudinea proiectantului, ca reprezentant legal al relației cu publicul cine, cine o verifică? 

Dar atitudinea autorităților (primar, consilier local) față de participanți. Hei, nu numai față de mine, care am fost efectiv pusă la zid pentru curajul de a apăra niște copaci și plante. 

Dar dacă au fost luate în calcul cele spuse acolo și care și cum? Cine verifică? Cine poate spune înapoi comunității dacă a fost în ordine ce s-a petrecut acolo? 

Cine ne poate asigura că ce a fost acolo nu se va repeta? 

Acestea sunt doar câteva

Mai am întrebări, mai am și revoltă. 


Va urma

ALINA CHIRIAC
ALINA CHIRIAC
Sunt un om simplu, implicat civic, care iubește natura. Să plantez copaci, să protejez pădurea, pășunea, apele, biodiversitatea, verdele pe care îl mai avem, mi se pare forma prin care pot să las picătura mea de contribuție pentru generațiile următoare. Și forma de respect pentru privilegiul pe care îl avem de a fi pe planeta asta.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare