sâmbătă, mai 25, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăȘtiri InterneGhid anti-iluzii: cum recunoști și eviți fraudele care folosesc deepfake în reclame...

Ghid anti-iluzii: cum recunoști și eviți fraudele care folosesc deepfake în reclame false online

Formularea „nu-ți vine a crede ochilor” are din ce în ce mai multă însemnătate în perioada actuală. Fraudele online nu mai sunt o surpriză, dar ele devin din ce în ce mai eficiente odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale. De aici începe discuția despre deepfake și falsuri atât de bune, încât trebuie judecate cu un set specific de reguli.

Sursă articol: PressOne

Pe scurt despre „falsuri profunde”

Termenul deep fake cuprinde toate produsele video și audio false, de la clipuri cu actori care cer bani sau recomandă investiții până la apeluri telefonice din partea unui șef, unei rude sau unei persoane publice care caută să obțină într-un fel sau altul bani de la tine. Fraudatorii care apelează la tehnica asta vor să îți creeze impresia că o persoană a spus sau a făcut ceva ce nu a făcut niciodată în realitate.

Manipularea pozelor, videourilor sau înregistrărilor audio nu e o practică nouă. Diferența o face inteligența artificială. Algoritmii au devenit atât de buni, încât pot fi generate falsuri mai rapid ca niciodată. Primul val de deepfake a început prin 2017, când diverse vedete din domenii diferite au fost puse în ipostaze în care n-au fost niciodată sau au spus lucruri false.

Deepfake pentru dezinformare și fraudă. Dincolo de experimentele fără urmări, cum ar fi să te transpui tu într-un anumit context sau să vezi cum ar suna, de exemplu, imnul României cântat de Taylor Swift, deepfake ca instrument e folosit în special pentru dezinformare și fraude. În ambele cazuri miza e aceeași, doar implicațiile diferă: creatorii vor să crezi ceva ce nu există și să acționezi în consecință.

Pe dezinformare cei care o fac au cel mai des interese cu implicații politice, în timp ce fraudatorii vor să obțină banii de la cei la care ajunge mesajul și care îl cred. Astfel, cel mai des, deepfakes sunt folosite ca să te convingă să acționezi în interiorul companiei în care activezi ca să faci transferuri de bani (cum a fost cazul din Hong Kong soldat cu pierderi de 25 de milioane de dolari), să accesezi link-uri suspecte, să dezvălui informații personale care pot fi folosite ca să fii șantajat sau să investești bani în scheme frauduloase ori să transferi direct banii într-un anumit cont. Ultimul punct e cel mai des reușit prin reclame false.

Astfel de reclame pot fi de orice formă, cu orice persoană care are suficientă notorietate în societate ca să te facă să ai încredere. În România au fost folosite, până acum, imaginea premierului Marcel Ciolacu, guvernatorului Mugur Isărescu, afaceristului Ion Țiriac sau prezentatoarei de știri Andreea Esca. La acestea se adaugă profilurile false, generate integral cu AI, pe rețele sociale.

Pozele, videourile și chiar vocea pot fi cu totul false. Altfel spus, nu există nicio limită, fraudatorii au nevoie doar de suficient conținut ca să poată să creeze mesaje false cu vocea persoanei reale. Pentru cântăreți, vedete TV, staruri de film sau politicieni și afaceriști notori există zeci, dacă nu chiar mii, de ore de conținut video și audio pe care escrocii le pot folosi.

Poți înțelege deepfake și ca un mozaic: orice fals generat astfel e compus din mii de bucăți de informații din surse reale, cum ar fi imaginea sau timbrul vocal. Și produsele acestea vor deveni din ce în ce mai bune, tocmai de aceea ai nevoie de un set de reguli ca să fii în siguranță.


Cum te protejezi de deepfake

Deepfake-urile sunt fantastice din punct de vedere tehnologic. E impresionant că am avut să avem posibilitatea de a crea conținut de la zero. Asta le și face extrem de periculoase. Și sunt dese recomandările să fii atent la video, la audio.

Uită-te la colțurile gurii, urmărește mișcarea buzelor, uită-te la sprâncene și la mimică în general. Ascultă cu atenție mesajul, vezi dacă cel care vorbește chiar vorbește ca un om. Ca oameni suntem „educați” biologic să identificăm pe fața celorlalți cum se simt. Suntem „programați” să înțelegem rapid tiparele ciudate în vorbire. Și aceste unelte built-in ne pot ajuta enorm. Și peste toate atenția e cea mai importantă unealtă.

Ce faci însă când nu e suficient? Videourile și mesajele audio false, alături de fotografii generate de AI, vor deveni din ce în ce mai bune. Rămân celelalte opțiuni.

Scepticismul. Nu crede tot ce vezi sau auzi online. Verifică sursa informației și caută dovezi care să o susțină. Dar dacă sunt promisiuni, atunci cu atât mai acut trebuie să fie scepticismul. Dacă e vorba de câștiguri foarte mari, garantate (nu există câștiguri garantate prin investiții), sau „secrete” de care nu mai știe nimeni și ți le prezintă cineva pe social media, atunci acolo e vorba de o fraudă.

Neîncredere. Folosirea deepfake în acțiuni de șantaj se bazează pe impulsivitate. Dacă ești anunțat printr-un video sau mesaj audio că ai o problemă, că trebuie să accesezi anumite link-uri, că trebuie să te reconectezi pe anumite conturi, atunci nu acționa impulsiv. Așteaptă. Verifică acolo unde poți verifica. Dar nu acționa la presiunea timpului.

Vezi și în alte părți. Dacă o reclamă propune acele câștiguri mult visate, vezi dacă videoul apare în altă parte. E încărcat undeva de compania, persoana respective? Contul de pe care e publicat e unul legitim? Uită-te prin istoric.

Fără click. Reclamele false se bazează de multe ori că vei da click pe link-uri. Asta e și miza. Să dai click, să transferi bani, să dai acces la conturi. Oriunde e un link, gândește-te bine înainte să îl accesezi. Revino la prima regulă: scepticism.

Această serie este sprijinită de Banca Transilvania ca parte a campaniei sale de educație pentru evitarea tentativelor de fraudă online, pe fondul creșterii numărului acestora atât la nivel național, cât și internațional. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea conținutului online responsabil.

REDACTIA
REDACTIAhttps://investigatoria.ro/
Investigatoria este un site on-line de investigație, reportaje și știri cu acoperire națională, care își propune să aducă în România conceptul de “jurnalism constructiv “. Practic, el pune laolaltă problema și soluția ei, astfel încât să genereze schimbare autentică în societate. Încă de la început, publicația a abordat subiecte dificile care au avut impact nu doar la nivelul traficului, ci și la nivelul efectelor. S-au scris investigații din domeniul traficului de persoane, fraudelor din fonduri europene, spălării de bani, corupției și traficului de influență. Pe termen lung, Investigatoria își propune, așa cum susține și prin motto, să pună realitatea sub lupă și să dea un cadru inovativ de înțelegere a lumii, exact așa cum e ea: cu lumini și umbre.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img
spot_img

Articole Populare