Emilia Șercan: „Mult mai abil decât dr. Bode, dr. Ciucă a reușit să blocheze pe două căi analizarea tezei sale, cu mâna justiției”

Emilia Șercan susține că premierul Nicolae Ciucă a fost mai abil decât ministrul de Interne, Lucian Bode, în a evita un verdict cert de plagiat și arată cum instituțiile statului au contribuit la îndeplinirea acestui deziderat al său.

„Mult mai abil decât dr. Bode, dr. Ciucă a reușit să blocheze pe două căi analizarea tezei sale, cu mâna justiției, astfel încât să se poată apăra cu faptul că nu are un verdict de plagiat dat de vreo instituție.

Prima cale: Parchetul General. Dr. Ciucă cerea vitejește Comisiei de Etică a Universității Naționale de Apărare, care i-a oferit titlul de doctor, să îi verifice teza de doctorat chiar în ziua în care am dezvăluit plagiatul. În următoarea săptămână, CNATDCU înregistra trei sesizări de analizarea a tezei lui dr. Ciucă. Varianta verificării era serios conturată. Pe 27 ianuarie, deci la nouă zile după dezvăluirea plagiatului lui dr. Ciucă, la Parchetul General era înregistrat un dosar penal care viza încălcarea proprietății intelectuale de către acesta. În aceeași zi, cu maximă celeritate, Parchetul General a început urmărirea penală in rem cu privire la infracțiunea de însușire, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor pe care a prezentat-o drept creație intelectuală proprie (art. 197, alin. 1, din Legea dreptului de autor).

Emilia Șercan: „Dr. Ciucă a avut două mize mari să arunce toate armele posibile în bătălia blocării analizării tezei sale plagiate la fel de evident decât cea a lui dr. Bode”

Iarăși cu celeritate maximă, cinci zile mai târziu, un procuror de la Parchetul General descindea la UNAP, de unde a ridicat toate documentele originale referitoare la teza lui dr. Ciucă! Ridicarea documentelor originale de la UNAP a blocat analizarea tezei de către Comisia de Etică a UNAP. O primă misiune îndeplinită.

Doar că, procurorul de caz nu s-a limitat la atât. Cu o zi înainte ca CNATDCU să constituie comisia de analiză a tezei, același procuror de la Parchetul General s-a dus și la CNATDCU de unde a ridicat copiile documentelor lui dr. Ciucă. O a doua misiune îndeplinită. Astfel, toate urmele plagiatului au fost securizate sub pretextul existenței unui dosar penal. Doar că fapta penală de care era acuzat dr. Ciucă era prescrisă deja de 14 ani, adică din 2008. Deși a trecut un an de atunci, Parchetul General nu a putut să constate lucrul acesta și să închidă dosarul. Parchetul General se face că lucrează. Iar dr. Ciucă stă liniștit atâta timp cât inclusiv teza se află la Parchetul General și nu i-o poate analiza nicio instituție.

A doua cale: instanța Pe 22 februarie, dr. Ciucă deschidea la Curtea de Apel București un proces prin care cerea suspendarea înregistrării sesizărilor de plagiat depuse la CNATDCU, suspendare pe care a obținut-o rapid, la 1 martie. În luna mai obținea și anularea înregistrării cererilor după ce dosarul a fost dirijat, tot la Curtea de Apel București, prin „metoda coperta” la un anumit judecător, Marius Iosif, despre care G4Media scria anul trecut că e apropiat de PNL. Și în privința repartizării acelui dosar la judecătorul Iosif, Parchetul General a deschis un dosar penal, în care ghiciți ce face? Lucrează!

Dr. Ciucă a avut două mize mari să arunce toate armele posibile în bătălia blocării analizării tezei sale plagiate la fel de evident decât cea a lui dr. Bode: a dorit să scape de riscul de a primi un verdict de plagiat în timpul exercitării funcției de premier, decizie care i-ar fi putut vulnerabiliza poziția de șef al Guvernului și chiar să-i forțeze demisia și, sprijinit de președintele Iohannis, dr. Ciucă a început să viseze la o candidatură la președinția României în 2024.„, arată jurnalista Emilia Șercan într-o postare pe Facebook.