duminică, noiembrie 10, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăȘtiri InterneCiurila are un nou PUG care VA UCIDE VERDELE comunei. Și, cu...

Ciurila are un nou PUG care VA UCIDE VERDELE comunei. Și, cu el, și Făgetul, mai lent, tacit, dar sigur… (I) 

Comuna Ciurila e una din ultimele oaze naturale și verzi din jurul Clujului. Ce se întâmplă acum din punct de vedere urbanistic aici ar putea influența cum se va simți populația Clujului peste 10-15 ani. Din punct de vedere climatic. De ce? Pentru că aici sunt peste 800 de hectare de biodiversitate care stochează CO2 și reglează temperatura, cursul apelor și țin dealurile instabile încă în picioare. Da, în afară de pădurea Făget, pe pășunile din sudul acestuia sunt aceste hectare de biodiversitate și aceasta este suprafața cerută spre protecție în aria nouă propusă pentru sit Natura 2000 Făget Sud Colonia Făget.

Dacă ați fost la Cluj măcar o dată, cu siguranță ați auzit și ați trecut prin Făget. Dacă traversați Făgetul spre sud, intrați într-o altă lume foarte diferită de forfota urbană. Zona aceasta din sudul pădurii de tip Narnia Făget, este comuna Ciurila, cu multe situri arheologice, sate tradiționale micuțe și cochete, cu bisericuțe de lemn și cu păduri și lacuri, cu zone protejate în care s-ar mai găsi plante rare ca Papucul Doamnei, cu zone împădurite în care încă mai supraviețuiesc ecosisteme naturale, cum ar fi mlaștini / tăuri în care încă mai subzistă (conform studiilor) brontozauri din cuaternar (acum 30 de milioane de ani, așa, aproximativ…).

Și cu priveliști care îți iau răsuflarea spre Apuseni. Toate acestea există, și încă există pentru că aici, dezvoltarea de tip blocuri, beton, profit mare / mp, trafic exagerat încă nu a reușit încă să sufoce peisajul și energia locului. Chiar dacă acest lucru se întâmplă cumva în pofida acțiunilor autorităților locale si centrale – Primărie Ciurila și Consiliul Județean Cluj, care în loc să protejeze aceste resurse, le-ar stoarce de bani și resurse la maxim. 

Toate astea vor dispărea.

Pentru că pe data de 28/07/2023 a fost aprobat noul PUG al comunei. Peste 400 de ha de intravilan, se dublează aproape suprafața construibilă a comunei. Fără infrastructură. Trei sate din comună nu au rețea de apă, nici un sat din comună nu are rețea de canalizare. Da, ați auzit bine. Rețeaua de electricitate cade de 3 ori pe săptămână… din cauză de lipsă de investiții.

Din aceste 400 de ha, vreo 100 sunt exclusiv în sudul și la limita Făgetului. Într-o zonă sălbatică acum, coridor ecologic european, plină de specii rare. Multe dintre ele cele pentru care a fost desemnată aria protejată Făgetul Clujului Valea Morii. De ce nu au fost incluse? Dintr-o greșeală a biologilor, din lipsa de coordonate topografice exacte. Cine mai știe… Cert este că în pădure nu se nasc și nu pot supraviețui speciile de fluturi care sunt, teoretic incluse în protecția sitului Natura 2000, dar locurile în care se nasc ele nu sunt… Aberant? da… Dar așa e în România. Cine profită de această greșeală? Păi speculatorii imobiliari… 

Alte 235 ha sunt ”protejate” de proiecte imobiliare cu case prin proiecte de construit terenuri de golf, aqua park cu hoteluri (nu, nu sunt blocuri, măi), stadioane. Pentru cine, pentru toți băieții deștepți care au știut cum și când să cumpere pășune extravilan din pășunea publică a comunei.

Cum a fost posibilă introducerea în INTRAVILAN pe criterii arbitrare și neexplicate public a suprafețelor de PĂȘUNE din sudul Făgetului? Ce argumente legale trebuiau aduse pentru a se realiza acest lucru în mod corect? 

Cum a fost posibil ca suprafețe mari de EXTRAVILAN ȘI PĂȘUNE sau PĂDURE să fie CUMPĂRAT de nelocalnici. Și să nu existe nici un anunț public despre vânzarea acestora? Știți, legea aia care ne ajută să nu ne vindem țara. Și care face imposibil să cumperi extravilan… fără să știe tot satul. Uite că nu a fost așa… în cazul unor nume grele. Nelocalnici care nu-s niște neica nimeni, ci numa unu și unu din politică și imobiliarele românești sau doar clujene… 

M.A., N.C, I.S, G. C, C. R, A. T și încă foarte puțini, sunt numele care au apărut public în dezbaterile locale și în timidele încercări de investigații de presă. De ce cu inițiale, de ce nu pe față? Pentru că atacurile sunt foarte mari și directe. 

Unde îi găsiți, totuși? Păi în presa care mai mișcă, pe culoarele guvernului, ale instituțiilor de stat locale, Consiliul Județean și cele cu curentul, cu salubritatea cu apa, din astea. 

Aceștia sau firmele lor de investiții sau de construcții sau de imobiliare direct au suprafețe de ordinul hectarelor, și, ce să vezi, nu-s diasporeni care au muncit ani de zile să se întoarcă în țară să își facă o cabană lângă pădure, așa cum s-a plâns și invocat în dezbaterea publică din 30 iunie 2023, la căminul cultural din Sălicea, Ciurila. 

Cum de e posibil ca tăierile grosolan de ilegale de păduri sau pășune împădurită (care intră, conform codului silvic automat în fondul forestier) să fie investigate de nimeni, să continue nestingherite chiar și după ce sunt semnalate, sesizate etc. Nu întreabă nimeni cum de e posibil? 

Proiectul de actualizare a Planului Urbanistic General este un punct de cotitură care va decide cum se va dezvolta zona. Și PENTRU CINE se va dezvolta. Că pentru comunitatea reală, pentru oamenii care și-au căutat aici un refugiu într-un mediu mai natural, sigur nu. 

În varianta votată, direcția aceasta pare deja hotărâtă spre exploatarea la maxim a resurselor comunei comune sau private – teren, zone verzi, resurse de apă și de lemn, păduri etc. 

Mărirea bruscă a intravilanului cu peste 400 de ha de intravilan construibil este un semnal puternic. Autoritățile locale vor dezvoltare economică, vor bani și creșterea prețului pe metrul pătrat, în detrimentul protejării mediului și a calității vieții locuitorilor actuali. 

Dar asta ar trebui să urmărească autoritățile într-un act urbanistic de o asemenea importanță? Legea urbanismului spune altceva… Dar ce rost are să o invoci… Am făcut-o în petiții, pe articole, cu argumente… Și? Nimic, nici un răspuns, nici o clintire din deciziile de a năvăli peste natură. 

Și prin votul dat cu maxime precauții să nu știe nimeni, cu avizul arhitectului șef (ultimul aviz necesar) dat în pofida oricăror analize de conformitate, de legalitate, împotriva informațiilor că avizele sunt vechi sau atacate, că documentele sunt incomplete, ilegal întocmite, au sfidat orice bun simț și l-au votat. 

De ce? Pentru că pot!

La finalul acestui demers de a face lumină în poveste pun și câteva dintre momentele critice care cred că ar trebuie interogate, inclusiv legal, de orice autoritate care mai are simțul rolului de protejare a interesului public și nu simțul puterii proprii și imaginii fals pașnice… 

Strategia actuală asumată de autoritățile locale este de dezvoltare prin construire de cartiere rezidențiale și parcuri industriale, zone de entertainement peste pășune cu specii rare, stadion și altele asemănătoare. Cartiere rezidențiale gen Florești, parcuri industriale gen Jucu, Apahida, Gilău,  Aqua Parkuri cum încă nu au reușit nicăieri in Cluj… Stadion pentru investitorii imobiliari ai zonei… să mai scoată și ei un ban, săracii. 

Unde e comunitatea? Cum de a fost posibil ca de la primele luni în care s-a aflat despre PUG și intențiile din el, când fremăta comuna de revoltă să se ajugă la congres de aplauze ale imobiliarilor, la întâlniri absconse anunțate prin sms-uri doar lor, la modificări majore aduse în interesul lor DUPĂ ședința CTATU din 23.03.2023… 

Cum a fost posibil ca nodul rutier să fie strecutat în PUG prin rezervarea UTR-ului de trame stradale și în implementarea aproape  ÎN CIUDA DEZBATERILOR PUBLICE CU SUTE DE LOCALNICI adevărați care AU SPUS NU acestui proiect? Pentru că le-a trasforma drumul din fața casei în drum al morții violente prin accidente și poluare? 

Sub pretextul nevoii de dezvoltare, s-a avizat construirea de cartiere rezidențiale până în imediata apropiere a vârfului Peana, cunoscut obiectiv turistic din pădurea Făget, arie naturală protejată. Pentru aceste cartiere s-a început deja construirea de drumuri de acces, care afectează stabilitatea zonelor degradate, și care vor facilita intruziunea și afectarea majoră a zonelor naturale, dar mai ales a pădurii. Cum în zona aceea nu există rețea de gaze, pentru încălzire, nevoia de lemn și deci exploatarea pădurilor din zonă va crește inimaginabil (lasă că legea urbanismul zice că nu e ok să extinzi intravila în acele zone fără utilități, sau să racordezi zone noi înainte de a asigura nevoile actuale ale locuitorilor). 

Și nu pot fi prevăzute efectele exploatării ilegale, nenormate. Ca să nu mai spunem de impactul zgomotului, a deversării de deșeuri, a depozitării deșeurilor în cantități din ce în ce mai mari care vor deveni o problemă odată cu creșterea prognozată a numărului de locuitori. 

Gestionarea acestor aspecte este acum o dificultate majoră pentru capacitatea de administrație a autorităților locale, va deveni o adevărată calamitate naturală dacă această responsabilitate crește. 

Cu atât mai mult cu cât profesionalizarea și deschiderea autorităților spre dialog și soluții moderne este egală cu zero. Cu atât mai mult cu cât interesul pentru protejarea de impactul existent deja al poluării fonice de la Autostrada A3 sau de la traficul din ce în ce mai crescut pe DJ107 și DC91, drumuri care străbat comuna, nu este gestionat în nici un fel. Nici un sprijin nu este oferit locuitorilor actuali. Nici infrastructură de bază, dar hei.. 

Cine ar fi trebuit să verifice că infrastructura actuală de locuire este capabilă să primească noi utilizatori, acele aprox 4000 de case preconizate din extinderea cu 400 de ha a intravilanului? 

Ce spun autoritățile când toate aceste probleme le-au fost ridicate în petiții, în cereri de protecție ale biodiversității, în cereri de arie protejată, în dezbateri publice? 

NIMIC. 

Autoritătile gestionează acest PUG ca pe un obiectiv propriu, cu target financiar – s-a spus în clar, în sedințe publice că nu e suficient 20 euro/mp, e mai bine să iei 35 euro / mp… Un fel de speculă imobiliară de pe poziții de putere… cum ar veni? Ceea ce e foarte aproape de adevăr, întrucât președintele consiliului județean Cluj are proiecte imobiliare în zonă, unele pe față, alte mai ascunse, încă. 

Sub pretextul nevoii de dezvoltare economică și de nevoie de locuri de muncă, se ia în calcul ameliorarea zonelor degradate prin construirea de parcuri industriale. Sunt ignorate toate semnalele de alarmă și toate realitățile economice ale zonei. Nu s-a luat în calcul nici măcar o evaluare de mediu pentru acest act normativ cu prevederi care vor impacta în profunzime mediul, și o vor face ireversibil. De exemplu, un parc industrial de vreo 38 ha într-o zonă verde, turistică, care poate ”produce” și s-ar putea autosuține prin turism de mediu și rural, nu va face decât să se împuște în picior orice inițiativă sustenabilă.

Cu poluare chimică, fonică, cu trafic greu crescut, cu exploatare nesăbuită a resurselor de sol, de lemn, de aer, de apă… cu condiții puse ca investitorii să declare sediul social în comună… (hei, sună a caiet de sarcini cu dedicație, nu-i așa?) Acesta vine la pachet cu un nod rutier la autostrada A3. și descărcare ca să ușureze legătura cu Cluj Napoca. Și totuși, autoritățile sunt de părerea că se poate preveni haosul prin construirea de zone industriale…


La 3 km de Ciurila, un spațiu imens, de fix 40 ha de beton abandonat NU ESTE luat în calcul pentru cheltuieli de ecologizare de nimeni, de nici o autoritate… Nici nodul rutier pe jumătate construit acolo, repet, la 3 km de cel propus acum, nu este luat măcar în discuții. DE CE?


VA URMA

ALINA CHIRIAC
ALINA CHIRIAC
Sunt un om simplu, implicat civic, care iubește natura. Să plantez copaci, să protejez pădurea, pășunea, apele, biodiversitatea, verdele pe care îl mai avem, mi se pare forma prin care pot să las picătura mea de contribuție pentru generațiile următoare. Și forma de respect pentru privilegiul pe care îl avem de a fi pe planeta asta.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare