Echipa de cercetare care a realizat sondajul este formată din specialiști în sociologie, politologie și relații internaționale, reprezentanți ai comunității românești din Ucraina, cu studii obținute la universitățile din Cernăuți și București. Proiectul a fost coordonat de Marin Gherman, iar echipa de cercetare a fost compusă din Vasile Barbuța, Mariana Belciuc și Sergiu Barbuța.
Vorbim despre niște rezultate cu adevărat interesante, care au relevanță și în societatea românească, pe fondul dezbaterilor publice despre soarta comunității românești din Ucraina și despre modul în care aceasta este respectată de autoritățile ucrainene. Sondajul arată o deconectare profundă a comunității românești din Ucraina de la politica românească, cel mai cunoscut personaj politic fiind, pentru românii din Ucraina, președintele Klaus Iohannis. Restul clasei politice românești, însă, e aproape necunoscută.
Evident, sondajul a evaluat mai multe aspecte din viața comunității românești din Ucraina, unul dintre ele fiind, evident, utilizarea limbii române. În această privință, studiul relevă faptul că 92% dintre respondenți au declarat că discută acasă cu părinții / rudele / copiii în limba română (3% – în limba rusă, 2% – în limba ucraineană, iar 2% – cu unele rude în română, cu altele – în ucraineană sau rusă). În limba rusă discută cel mai des între ei românii din regiunea Odesa, iar în limba ucraineană – în regiunea Cernăuți.
Și situația financiară a românilor din Ucraina a fost evaluată în cadrul studiului, iar răspunsurile au fost îngrijorătoare, pentru că, după declanșarea războiului în Ucraina, 54% dintre respondenți au declarat că observă o schimbare negativă evidentă a stării lor financiare, iar 33% constată o schimbare negativă minimală. Războiul s-a afectat în general foarte mult sau destul de mult pe 68% dintre respondenți și doar 9% dintre ei se declară puțin afectați de conflictul militar.
Cu privire la responsabilitatea pentru declanșarea războiului, 65% dintre respondenți susțin că Rusia este vinovată de situație, în timp ce Ucraina este acuzată de numai un procent dintre românii intervievați. 6% dintre cei chestionați au dat vina pe Bill Gates, George Soros sau pe lojele masonice. 89% dintre participanții la studiu susțin că au rude, prieteni sau cunoscuți care luptă sau care au luptat pe front în lunile de la declanșarea fazei militare a războiului.
De punctat ar fi și faptul că 60% dintre membrii comunității românești din Ucraina cred în victoria statului lor în acest război, în timp ce în doar 4% susțin că Rusia va fi învingătoare.
Cu privire la mijloacele de informare alese de comunitatea de români din Ucraina, remarcăm din studiul realizat de echipa de cercetători că peste 60% dintre participanții la studiu susțin că se informează de la posturile TV și radio în limba ucraineană, în timp ce 49% au ales să se informeze din social-media sau de pe paginile unor ziare și agenții de știri. Și presa din România este relevantă, ea fiind accesată de aproape jumătate dintre respondenți.
Cu privire la gradul de cunoaștere a personalităților politice, se pare că din România singura personalitate politică cunoscută în adevăratul sens al termenului de către comunitatea românească din Ucraina este Klaus Iohannis, despre care 46% dintre respondenți au declarat că îl știu și îi cunosc poziția publică. De altfel, în topul politicienilor relevanți pentru românii din Ucraina, Iohannis se află pe locul al doilea, după Volodimir Zelenski, despre acesta din urmă 76% dintre cei intervievați susținând că știu multe sau foarte multe informații despre el. Pe locul al treilea al notorietății se situează premierul ucrainean Denis Șmâgal și comandatul Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi.
Nu la fel de cunoscuți sunt politicienii români în rândul comunității românești din Ucraina. Cei mai necunoscuți dintre politicieni sunt George Simion, despre care 45% dintre cei întrebați au spus că n-au auzit în viața lor de el și premierul Nicolae Ciucă, despre care n-au auzit 44% dintre participanții la studiu.
