marți, ianuarie 31, 2023

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

spot_img
AcasăInterviuMarin Gherman: “2023 cred că va fi un an al războiului, posibil...

Marin Gherman: “2023 cred că va fi un an al războiului, posibil chiar mai sângeros ca 2022” –  Cât va mai dura războiul din Ucraina și care e secretul susținerii interne a lui Putin

Una dintre cele mai grele întrebări ale momentului pentru întreaga lume rămâne aceea legată de durata războiului din Ucraina. Analiști, psihologi, specialiști în domeniul militar au tot încercat în ultima perioadă să dea răspunsuri pertinente la această frământare legitimă. Iar răspunsurile variază, însă nimeni nu vede o stabilizare rapidă a situației, pentru că atât Rusia, cât și Ucraina își doresc victoria și nu vor ceda niciun milimetru în altă direcție. Pe de altă parte, susținerea lui Putin în interiorul Rusiei rămâne o curiozitate pentru multă lume, de vreme ce rușii sunt afectați serios la nivel individual și colectiv de această invazie.

Cu toate acestea, din februarie și până acum, gradul de popularitate și susținere a lui Putin este încă extrem de mare la nivelul Rusiei. Cum ne explicăm acest lucru și ce spun specialiștii din cele două țări aflăm de la analistul și jurnalistul Marin Gherman, care a discutat cu mai mulți experți din spațiul geografic menționat și are deja formată o imagine de ansamblu asupra situației generale.

Marin Gherman este cercetător, analist, lector universitar, editorialist, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social și, dincolo de toate, un fin cunoscător al comunității românești din Ucraina. De aproximativ 14 ani scrie în presa de limbă română din Cernăuți, dar lucrează și în presa din România, articolele lui fiind accesibile în publicații precum Libertatea sau Veridica.

L-am întrebat pe Marin Gherman ce informații a cules în toată această perioadă cu privire la durata pe care acest război o mai poate avea, iar răspunsul este pessimist, în sensul că există experți care susțin că acest război ar putea dura chiar și un deceniu.

Este cea mai dificilă întrebare care poate fi pusă: când se va termina războiul. Și eu, ca jurnalist, la rândul meu, întreb același lucru pe foarte multă lume, din Ucraina, din Belarus, din Rusia. Și toți îmi răspund în următoarea formulă: “Acest lucru depinde de”. Nu vreau să vă dau același răspuns.

Mie mi se pare că războiul nu se va încheia în curând. Este clar doar dacă privim mesajele de Anul Nou ale celor doi președinți: unul care și-a deplâns poporul și copiii uciși de invadator și altul care a vorbit cu niște militari în spate, pregătind societatea rusă pentru un an al războiului, pentru că 2022 nu trebuia să fie un an al războiului în Rusia, ci un an al unei operațiuni militare speciale, departe de ruși.

De aceea, nimic pașnic nu ne așteaptă, cel puțin în anul 2023. Totuși, după toate aceste procese ce le vedem chiar la început de an 2023, cred că va fi un an al războiului, posibil chiar mai sângeros ca 2022, pentru că Rusia vrea să nu lase Ucraina nici măcar un milimetru învingătoare. Putin nu poate să accepte acest lucru sub nicio formă și nici Zelenski nu visează la pace.

Nimeni nu-și dorește pacea și acest lucru trebuie să fie clar. Toți visează victoria. Ucrainenii sunt deciși să obțină victoria, nu pacea. Pentru mulți ucraineni, cuvântul pace nu are o conotație pozitivă, pentru că ei, când aud cuvântul pace înțeleg “pace cu orice preț”, iar ei nu vor pace cu orice preț și spun că, dacă noi am avut de suferit atât de mult, acum trebuie să ne eliberăm toate teritoriile.

De aceea, e posibil ca acest război să aibă evoluții foarte triste. Eu am discutat cu foarte mulți experți militari, psihologi, politologi din ambele state și unii estimează durata războiului la 2 sau 3 ani, alții vorbesc chiar de 10 ani. Sunt și astfel de prognoze, unii zic că va dura chiar și 10 ani acest război, transformându-se treptat într-un al doilea Afganistan. Previziunile sunt multe, dar evenimentele de pe câmpul de luptă sunt decisive în momentul de față.”, a spus jurnalistul și cercetătorul Marin Gherman în exclusivitate pentru INVESTIGATORIA.

Războiul acesta, însă, îi afectează în egală măsură și pe ruși. Și cu toate acestea, societatea rusă continua să-l sprijine în mod covârșitor pe Vladimir Putin, care promite un an al războiului. Cum se explică această susținere a lui din interior și care e subtextul psihologic care-I determină pe ruși să fie alături de această invazie care produce zilnic tragedii uriașe? Marin Gherman ne-a răspuns și la această întrebare:

Din păcate, noi trebuie să înțelegem că societatea rusă este, totuși, o societate bolnavă. Nu înseamnă că este rea sau bună, este pur și simplu bolnavă. Boala acestei societăți este o consecință a necondamnării comunismului în Uniunea Sovietică sau în majoritatea statelor foste membre ale fostei Uniuni Sovietice.

Rușii s-au trezit în 1991 cu un stat care se numește Federația Rusă, au rămas cu idea că comunismul a fost foarte bun, că comuniștii au eliberat Europa, că comuniștii au fost cei care au construit un imperiu puternic numit Uniunea Sovietică, au venit aii 90, în care toți rușii au sărăcit, au apărut oligarhii, rușii s-au simțit umiliți, în contextul apropierii NATO și extinderii Uniunii Europene mai aproape de frontierele  Rusiei și în 2000 Vladimir Putin a venit cu marea soluție de refacere a gloriei Rusiei de odinioară.

În urma acestei promisiuni s-a produs această ideologie hibridă, un amestec între comunism și imperiu. Pentru că Putin imită comportamentul unui împărat rus. Elementul monarchic și comunist reprezintă cele două ingrediente ale amestecului care este ideologia putinistă. De aici derivă și psihologia rușilor.

Pe de o parte, ei vor să-și vadă statul măreț, puternic, unul care contează pe arena internațională, pentru mulți ruși, gloria statului lor este mai important decât bunăstarea și drepturile omului și, de asta a fost susținut Putin în toți acești ani. Ei, de fapt, au primit ceea ce năzuiau. Au fost cumva vindecați de această umilință. De asta am spus că atât de mult a contat necondamnarea comunismului în Rusia.

 Ei și acum consideră, în urma acestei necondamnări, că ceilalți sunt naziști, pentru că “noi, comuniștii mesianici, continuatorii lui Lenin și Stalin, am eliberat Europa, iar voi ne-ați trădat, de aia sunteți toți naziști”. Chiar urmăream zilele acestea un clip video montat de colegii din Belarus, care au redacția în Varșovia, o televiziune independent belarusă care nu și-a găsit loc la Minsk și s-a retras în Varșovia ca să poată funcționa. Ei au adunat mai multe materiale video de la utilizatori de social-media dintr-un oraș din Rusia.

Și oameni care au fost înrolați în armată acum două săptămâni erau ferm convinși că ei pleacă în Ucraina să ucidă “trupele satanice NATO”, să ucidă “sataniștii”, aveau icoane și cruci la gât, aveau niște cușme în formă de cruce și povesteau că ei merg conștienți că aceea e datoria lor față de Dumnezeu, să ucidă toți sataniștii din Uniunea Europeană și NATO care ucid copii în Donbas. Deci oamenii sunt într-o lume foarte ermetică, izolați totalmente. Și un preot al Bisericii Ortodoxe Ruse, în timpul acestei înrolări, îi binecuvânta și spunea: “Voi trebuie să vă întoarceți sănătoși acasă, dar să știți că faceți voința lui Dumnezeu, apărând Biserica Rusă și valorile creștine pe teritoriul unui spațiu istoric al Rusiei”. Narativul e că Ucraina nu e un stat independent, ci un spațiu cultural al Rusiei. Un nou fake-news, apărut acum o lună, promovat și de unii parlamentari ai Rusiei, spune că războiul din Ucraina nu este un război între două state, ci este un război civil. Este o tendință nouă în narativele de propagandă ale Rusiei. De ce este un război civil? Narativul e că ucrainenii și rușii sunt același popor și, dacă același popor luptă, atunci e un război civil și n-are UE sau NATO să intervină în acest război. Cam asta e discuția, bazată pe această puternică convingere internă a rușilor că măreția statului este mai importantă decât orice și umilința aceasta pe care consideră rușii că au suferit-o a fost recompensată de geo-politica lui Putin, de binecuvântările Bisericii, de propagandă și iată că vedem și efecte: dacă în februarie susținerea lui Putin era de 80%, acum susținerea lui este de 70%. Deci susținerea nu a scăzut foarte mult și acest război nu a produs efectul așteptat de unii sociologi, că vor ieși rușii la protest și vor striga că nu vor război.”, a mai explicat Marin Gherman.

Carmen Dumitrescu
Carmen Dumitrescu
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare