UDMR ridică steaguri maghiare în județe românești, cu acordul guvernului

UDMR reușește să bifeze succese majore în impunerea unei ideologii maghiare în teritoriile românești pe care le domină, fără a întâmpina nicio reticență din partea statului român. Dimpotrivă.

Pe data de 15 septembrie, pe ordinea de zi a ședinței Guvernului României se afla și un proiect de hotărâre privind aprobarea modelului de steag pentru județul Covasna.

În aceeași zi, pe site-ul UDMR apărea, în limba maghiară, vestea cea mare: “În ședința de astăzi, guvernul a oficializat steagul județului Covasna”.

Anunțul era însoțit de o declarație a vicepremierului Kelemen Hunor, care spune că sunt ani mulți de când maghiarii au fost “împiedicați să-și folosească simbolurile, fiind o mare provocare și responsabilitate să protejăm ceea ce i se cuvine comunității noastre. Suntem încântați să avem mijloacele de a oficializa steagurile și stemele.”

Traducerea este aproximativă, de vreme ce nu suntem vorbitori de limbă maghiară, dar mesajul pare destul de clar: UDMR încearcă și reușește să impună simbolurile și valorile Ungariei într-un județ din România.

Și nu este singurul caz.

În vara acestui an, de un steag cu simboluri exclusiv maghiare “beneficia” și orașul Sfântul Gheorghe. Nici atunci subiectul n-a făcut vâlvă, deși comunitatea de români din Sfântu Gheorghe a fost destul de nemulțumită la momentul acela, mulți spunând că nu se simt reprezentanți de noul steag.

Ambele proiecte de hotărâre prin care românilor li se impun steaguri cu simboluri maghiare au fost inițiate și avizate de Cseke Attila și Kelemen Hunor. N-au întâmpinat niciun fel de opoziție în Guvernul României, ba au și făcut public (în limba maghiară, evident) succesul, încercând să demonstreze că se poate ca teritorii românești să funcționeze sub simboluri maghiare.

Acestor teritorii românești sunt botezate, pe site-ul UDMR, drept “așezări maghiare”.

Mai mult, Cseke Attila susține că UDMR a reușit să oficializeze, în timpul guvernării, 27 de steme și steaguri, totul fiind rezultatul unei “munci” susținute care “va continua”.

Noul steag oficial al județului Covasna este explicat pe site-ul Consiliului Județean Covasna, care face referire la simbolurile stemei, care se regăsesc în totalitate și pe steag.

Vorbim despre un scut triunghiular pe câmp albastru cu marginile rotunjite, un  braț înarmat cu o spadă de argint cu mâner și garda de aur străpungând o inimă roșie; în partea superioară, în stânga, un soare figurat, de aur, iar în colțul drept se află o semilună crescândă, de argint, înconjurată de trei stele de aur, cu câte șase raze.

Ce înseamnă aceste simboluri?

“Brațul armat și sabia amintesc de vitejia secuilor grăniceri în luptele de apărare împotriva turcilor și a tătarilor, precum și inima străpunsă, ceea ce poate fi interpretat și prin jertfa adusă de strămoșii noștri în luptele de apărare. Soarele și semiluna sunt simboluri specifice secuiești, cele trei stele fac referire la cele trei scaune din care s-a format județul: Scaunul Sepsi, Orbai și Kézdi.”, arată site-ul CJ Covasna.

Ca atare, totul e despre orice altceva decât despre comunitatea de români din județul Covasna, care are toate motivele să se simtă marginalizată în propria țară, cu acordul autorităților țării lor.

Cu niște ani în urmă, Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş era revoltat de faptul că steagurile județelor dominate de maghiari sunt reprezentative, la nivel simbolic, exclusiv pentru comunitatea maghiară. S-a vorbit atunci despre “caracterul pur etnic maghiar” al acestor steme și steaguri, iar românii cereau includerea pe aceste steaguri și steme ale unor simboluri care să reprezinte și comunitatea de români din județele respective ale României. Desigur, n-a contat.

Iar acum, la nivel simbolic, prin oficializarea acestui steaguri în zonele românești locuite și de populație maghiară, putem vorbi despre o agresiune simbolică la adresa românilor care își doresc, firește, să-și vadă simbolurile pe steagurile oficiale din țara lor. Și, cumva, putem vorbi despre niște acțiuni concertate care aduc atingere însăși ideii de suveranitate.