miercuri, septembrie 28, 2022

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

spot_img
AcasăExterneMoartea Mashei Amini. Președintele Iranului, cinism înfiorător: "Autoritățile au făcut ceea ce...

Moartea Mashei Amini. Președintele Iranului, cinism înfiorător: „Autoritățile au făcut ceea ce trebuiau să facă!”

În urma protestelor la scară largă ce au izbucnit după moartea în arest a unei femei kurde, președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a declarat că acest caz trebuie investigat "cu fermitate", însă, pe de altă parte, a precizat că autoritățile au făcut în cazul ei "ceea ce trebuiau să facă".

Prezent la Adunarea Generală a ONU de la New York, Ebrahim Raisi a declarat într-o conferință de presă că moartea Mashei Amini în custodia poliției morale a Iranului „trebuie cu siguranță investigată”.

„Am contactat familia ei cu prima ocazie și i-am asigurat că vom continua cu fermitate să investigăm acel incident… Preocuparea noastră cea mai mare este protejarea drepturilor fiecărui cetățean”, a zis acesta.

Despre moartea Mashei Amini, Raisi a dat un răspuns halucinant, spunând că autoritățile au făcut ceea ce trebuiau să facă, iar responsabilitatea se află acum în mâinile justiției. El a susținut că investigațiile inițiale ale medicului legist cu privire la moartea Mashei Amini au arătat că aceasta a murit din cauza insuficienței cardiace sau a unui accident vascular cerebral și nu a unei bătăi fizice din partea poliției morale.

Pe de altă parte, acesta a precizat: „Dacă moartea ei s-a datorat neglijenței, va fi cu siguranță investigată și promit că voi continua cu acest caz, indiferent dacă forurile internaționale iau sau nu atitudine”.

Protestatarii au respins concluziile oficiale, arătând că ofițerii au lovit-o în cap pe Masha Amini cu o bâtă și au dat-o cu capul de unul dintre vehiculele lor.

Grupurile pentru drepturile omului au semnalat că cel puțin 36 de persoane au murit în cele șase zile de proteste declanșate de moartea, din data de 16 septembrie, a unei femei kurde în vârstă de 22 de ani.

Joi, protestatarii au incendiat secții de poliție și vehicule în mai multe orașe, iar Iranul a închis internetul în anumite părți ale Teheranului și Kurdistanului și au blocat accesul la platforme precum Instagram și WhatsApp, în încercarea de a stopa o mișcare de protest în continuă creștere. Femeile iraniene au ieșit în stradă și pe internet pentru a-și arde hijabul și a-și tunde părul.

Amini a fost reținută pentru că ar fi purtat un hijab într-un mod „impropriu”. Activiștii pentru drepturile omului au spus că femeia, al cărei prenume kurd este Jhina, a suferit o lovitură fatală la cap, o afirmație respinsă de oficiali, care au anunțat o anchetă. Poliția continuă să susțină că Masha Amini a murit din cauze naturale, dar familia ei suspectează că a fost supusă la bătăi și torturi și a fost lovită cu capul de un vehicul.

Raisi, un fost șef al sistemului judiciar ce e acuzat că a condamnat sute de oameni la moarte, a spus că Iranul nu va tolera „acte de haos”, referindu-se la cele șase nopți de proteste.

Justiția a ordonat instanțelor să adopte o linie dură în raport cu protestatarii, susținând că protestele sunt acum conduse de agenți străini și amplificate de rețelele sociale anti-iraniene, o acuzație folosită des de regim atunci când izbucnește o mișcare de disidență.

De asemenea, armata iraniană a declarat vineri că se va „confrunta cu inamicii” pentru a asigura securitatea, cel mai dur avertisment de până acum pentru protestatari.

Raisi a încercat să deturneze atenția asupra SUA, aducând în discuție împușcăturile poliției americane pentru a reflecta ceea ce el numește „dublul standard” al lumii occidentale.

„Toate aceste morți au fost investigate?”, a întrebat acesta.

„În fiecare zi, în diferite țări, inclusiv în Statele Unite, vedem bărbați și femei murind în interacțiunile cu poliția, dar nu există nicio sensibilitate cu privire la cauza și la abordarea acestor violențe”, a completat Raisi.

Raisi, care s-a adresat oficial miercuri Adunării Generale a ONU, a precizat că lucruri rele li s-au întâmplat oamenilor în mâinile autorităților de pretutindeni, făcând referiri vagi la SUA și Marea Britanie. El a cerut să existe „același standard” în întreaga lume privind cazurile unor astfel de decese ce survin în urma unor interacțiuni dintre cetățeni și autorități.

Comparația lui Raisi reflectă o abordare comună a liderilor iranieni, care, atunci când se confruntă cu acuzații de încălcare a drepturilor, indică adesea societatea occidentală și „hegemonia” acesteia și cer ca acele națiuni să fie trase la răspundere în mod similar.

Protestele au devenit o provocare deschisă pentru Guvern, unii iranieni cerând căderea Republicii Islamice însăși. Sunt cele mai serioase demonstrații din 2019, an în care au izbucnit proteste din cauza majorării operate de Guvern asupra prețului benzinei.

SUA au impus, joi, sancțiuni poliției morale și liderilor altor agenții de securitate iraniene, spunând că „folosesc în mod uzual violența pentru a suprima protestatarii pașnici”. Oficialii americani au promis că vor lua măsuri suplimentare în zilele următoare.

Erfan Mortezaei, vărul Mashei Amini, a declarat pentru site-ul IranWire că familia femeii decedate se află sub presiune pentru a susține public versiunea regimului asupra evenimentelor: și anume că ea nu a murit din cauza rănilor la cap suferite în arest, ci din cauza complicațiilor survenite în urma unei operații pe creier din trecut.

În weekend, nepotul Mashei, Arkan, în vârstă de 17 ani, a fost arestat. El a fost eliberat joi dimineață pe o cauțiune 16.000 de dolari americani. Justiția a transmis familiei că acesta a fost arestat pentru că a mers la sediul unei agenții de presă, având probabil intenția să vorbească cu jurnaliștii despre mătușa sa, Masha Amini.

„Scopul acestei presiuni este de a obține o declarație forțată din partea familiei Mashei în vederea opririi protestelor la nivel național”, a zis Erfan.

Într-un indice privind amploarea revoltelor, primarul Teheranului, Alireza Zakani, a susținut că au fost provocate pagube asupra a 43 de autobuze, 54 de stații de autobuz și 23 de mașini de pompieri.

Protestele nu au o conducere organizată, iar mesajele diferă. Deși inițial accentul s-a pus pe dreptul femeilor de a nu purta hijab în public și de a nu fi hărțuite de poliția morală, pe de altă parte au existat revendicări mai ample pentru libertate, respectiv răsturnarea regimului. (sursa: The Guardian)

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Articole Populare