De asemenea, senatorul rus s-a întrebat retoric dacă Maia Sandu vrea să facă din R. Moldova o provincie a României, spunând despre țara noastră că este „una dintre cele mai înapoiate membre NATO”.
„La Chișinău, pe fundalul conflictului ucrainean, s-au gândit dacă este necesar să renunțe la statutul de neutralitate consfințit constituțional în favoarea aderării la o ‘alianță mai mare’ – așa a răspuns președintele Republicii Moldova, M. Sandu, la întrebarea Politico despre disponibilitatea ei de a adera la NATO.
Această doamnă are 50 de ani. Așa că a locuit în URSS până la 20 de ani. Ar trebui să cunoască istoria noastră comună și că nu ar trebui să încredințeze Occidentului soarta poporului său. Acei membri NATO pro-americani care chiar acum au nevoie de mai multă carne de tun pentru a ‘lupta împotriva Rusiei pe câmpul de luptă’. Populația ucraineană devine din ce în ce mai puțină în fiecare zi, cu grija lui Biden și a europoizilor care-l slujesc. Numărul în teritoriile controlate de regimul marionetă de la Kiev este deja de aproape 2 ori mai mic decât era în RSS Ucraineană. Pierderi totale în milioane de oameni uneori (!) Depășesc, de altfel, întreaga populație a Moldovei. Iar economia și sfera socială a celei mai dezvoltate republici a URSS – Ucraina – este acum în ruine din cauza conducătorilor săi din NATO. Este într-adevăr Sandu atât de indiferentă față de moldoveni și atât de dependentă de Washington, încât este gata să repete politica sinucigașă a unor trădători naționali din Ucraina vecină precum Poroșenko și Zelenski?!
Știu că ‘accentul meu rusesc’ se citește și la Chișinău. Nu este timpul, dragi cetățeni ai țării noastre vecine, să tragem propriile concluzii cu privire la gândurile actualilor voștri șefi de a transforma pământurile moldovenești într-un alt teatru de operațiuni militare NATO? Sau poate scopul Sandu and Co. este de a face din Moldova încă neutră și formal independentă o provincie a României (poate una dintre cele mai înapoiate țări membre NATO)?
Apropo: problemele catastrofale ale Ucrainei au început după lovitura de stat pro-occidentală (2014), urmată de respingerea neutralității constituționale existente anterior și de proclamarea oficială a drumului Kievului către aderarea la blocul militar anti-rus – NATO”, a scris senatorul rus pe contul său de Telegram.
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, precizase în urmă cu câteva zile că există discuții serioase despre capacitățile de apărare ale țării sale, analizându-se următorul pas, respectiv dacă va fi necesară o schimbare constituțională. Într-un interviu oferit pentru Politico, Maia Sandu a declarat că R. Moldova rămâne extrem de „vulnerabilă” și este supusă războiului hibrid rusesc prin propagandă și dezinformare.
„Acum există o discuție serioasă… despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. (…) Și dacă ajungem la un moment dat la concluzia că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a declarat Maia Sandu.
Cel mai mare pericol pentru R. Moldova în calea integrării europene, notează Politico, este prezența militară rusă pe teritoriul țării. R. Moldova ar urma să aibă un comportament delicat, pe de o parte să rămână fidelă traiectoriei sale occidentale, pe de altă parte să nu tensioneze relația cu Rusia până la stadiul în care aceasta ar folosi forța militară.
Maia Sandu respinge percepția potrivit căreia acțiunile R. Moldova în vederea consolidării capacităților de apărare – fie prin eforturi proprii, fie prin cooperarea cu alte state – ar fi una provocatoare, subliniind că Rusia este statul agresor și nu Ucraina și nici R.Moldova.
„R.Moldova este o țară pașnică. Nu R.Moldova a început un război împotriva vecinilor săi. (…) Propaganda rusă a reușit să convingă o parte din populație că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă să nu faci nimic și că nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit”, a mai spus Maia Sandu.
R. Moldova, potrivit președintelui Maia Sandu, rămâne extrem de „vulnerabilă” și este expusă unui război hibrid rusesc prin acțiuni de propagandă și dezinformare. În prezent, R. Moldova nu este expusă amenințărilor militare, datorită rezistenței Ucrainei în fața agresiunii militare rusești, a precizat Sandu.
„Datorită curajului și rezistenței ucrainenilor, deocamdată nu ne confruntăm cu amenințări militare. (…) Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul nu se compară cu situația din Ucraina și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii”, a spus președinta.
Interviul a fost oferit în cadrul participării președintei R. Moldova, Maia Sandu, la lucrările Forumului Mondial Economic de la Davos. În marja evenimentului, președinta a avut un șir de întrevederi cu înalți demnitari de stat din țările lumii.
R. Moldova a stabilit primele contacte cu NATO imediat după declararea independenței, în anul 1991. Ulterior, în 1994, autoritățile de la Chișinău și-au anunțat interesul de a adera la programul NATO „Parteneriat pentru Pace”. În 1997 a fost instituită Misiunea R.Moldova pe lângă NATO, funcția de șef al Misiunii fiind exercitată de ambasadorul acreditat în Regatul Belgiei.
În prezent, contactele dintre autoritățile R.Moldova și structurile internaționale în materie de apărare s-au impulsionat. În septembrie 2022, Maia Sandu s-a întâlnit la New-York cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite. R. Moldova a fost în premieră invitată să participe la un summit NATO, țara fiind reprezentată la ministeriala NATO de la București de Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene. (sursa: Deschide.MD)
